Indicele S&P 500 (+0,54%) a continuat să atingă noi maxime săptămâna trecută, impulsionat în principal de un număr restrâns de acțiuni în creștere și a ajuns acum la 5.567 de puncte.
Indicele Nasdaq Composite a crescut cu 0,90% (18.352 de puncte) sau cu 74% față de cel mai scăzut punct din mijlocul anului 2022, în timp ce Dow Jones Industrial Average a câștigat 32,79% în aceeași perioadă.
Însă, in ciuda acestei tendințe ascendente, indicii de referință pentru companiile mici și mijlocii au înregistrat pierderi.
Traiectoria ascendentă a pieței este parțial alimentată de așteptările de scădere a ratelor dobânzilor, influențate de semne de încetinire a creșterii economice și de reducerea presiunilor inflaționiste.
Institutul pentru Managementul Aprovizionării (ISM) a raportat o scădere a activității manufacturiere, cu un indice de 48,5, semnalând contracție. De asemenea, a existat o contracție surprinzătoare în activitatea de construcții.
Sectorul serviciilor a experimentat, de asemenea, o scădere accentuată. Indicele activității serviciilor al ISM a scăzut de la 53,8 în mai la 48,8 în iunie, însă sondajul PMI de la S&P Global a indicat o continuare a expansiunii.
Pe de altă parte, semnalele mixte din piața muncii au adăugat la incertitudinea economică, raportul JOLTS arătând o creștere a numărului de locuri de muncă disponibile la 8,14 milioane în luna mai, dar ADP a raportat o scădere a creșterii locurilor de muncă în sectorul privat de la 160.000 în mai la 150.000 în iunie.
Conform analiștilor, se observă o relaxare a pieței muncii, cu numărul de locuri de muncă disponibile și angajările revenind la nivelurile de dinainte de pandemie.
Raportul oficial al locurilor de muncă a arătat o încetinire a creșterii, cu câștiguri de 206.000 în iunie, o ușoară scădere față de mai. Creșterea locurilor de muncă în sectorul guvernamental și în sănătate a contribuit la compensarea slăbiciunii în angajările din sectorul privat. Cu toate acestea, rata șomajului a crescut la 4,1%, iar inflația anuală a salariilor a scăzut la 3,9%.
Comentariile președintelui Fed, Jerome Powell, la conferința bancară europeană de la Sintra, au sugerat că inflația ar putea să nu atingă ținta de 2,0% a Fed-ului până în 2025 sau 2026, dar a recunoscut progresele în reducerea inflației. Randamentele obligațiunilor pe termen lung din SUA au scăzut pe parcursul săptămânii, reflectând aceste evoluții economice.
Piețele europene au avut o săptămână pozitivă, cu indicele STOXX Europe 600 în creștere cu 1,01%. Tensiunile politice s-au atenuat după ce extrema dreaptă nu a reușit să obțină o majoritate în alegerile legislative din Franța, în timp ce Partidul Laburist din Marea Britanie a câștigat alegerile generale cu o majoritate semnificativă.
Principalii indici bursieri din Europa au înregistrat creșteri: indicele CAC 40 al Franței a crescut cu 2,62%, DAX al Germaniei cu 1,32%, FTSE MIB al Italiei cu 2,51%, iar FTSE 100 al Marii Britanii cu 0,49%.
În Marea Britanie, victoria laburiștilor a pus capăt celor 14 ani de guvernare conservatoare, cu Rachel Reeves setată să devină prima femeie cancelar al finanțelor. În Franța, partidul Adunarea Națională al lui Marine Le Pen a câștigat cel mai mare număr de voturi în primul tur al alegerilor parlamentare, dar nu a obținut o majoritate.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a adoptat un ton ușor agresiv la reuniunea anuală a BCE, subliniind incertitudinile inflaționiste în curs. Minutele de la ședința BCE din iunie au relevat o anumită opoziție față de reducerea ratei, din cauza creșterii salariilor mai mari decât așteptările și a inflației persistente.
Datele privind inflația din zona euro au arătat o scădere anuală la 2,5% în iunie, deși inflația serviciilor a rămas ridicată, susținând abordarea prudentă a BCE. Germania a raportat o activitate manufacturieră mai slabă decât așteptările, cu comenzile scăzând cu 1,6% și producția industrială contractându-se cu 2,5%. Franța a înregistrat, de asemenea, o scădere a producției industriale, în scădere cu 2,1%.
În Asia, piețele de acțiuni din Japonia au avut performanțe puternice. Indicele Nikkei 225 a urcat cu 3,36%, iar indicele mai larg TOPIX a avansat cu 2,65%, ambele atingând maxime istorice. Această creștere a fost parțial alimentată de un yen slăbit, de care beneficiază industriile orientate către export.
PIB-ul Japoniei pentru primul trimestru a fost revizuit în scădere, arătând o contracție anuală de 2,9%, mai gravă decât estimarea inițială de 1,8%. Aceasta a fost din cauza corecțiilor în comenzile de construcții, iar estimările PIB pentru trimestrele al patrulea și al treilea din 2023 au fost, de asemenea, revizuite în jos.
În China, acțiunile au scăzut din cauza datelor dezamăgitoare din sectorul manufacturier, care au sporit îngrijorările privind încetinirea economică. Indicele Shanghai Composite și CSI 300 au înregistrat pierderi, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a câștigat 0,46% în săptămâna scurtată de vacanțe. Indicele PMI oficial al Chinei pentru iunie a fost de 49,5, indicând contracție pentru a doua lună consecutiv, în timp ce PMI-ul non-manufacturier a crescut ușor la 50,5.
Sondajul Caixin/S&P Global a arătat o ușoară îmbunătățire a activității manufacturiere, dar o încetinire în servicii. Citirile mixte ale PMI reflectă provocările continue din economia Chinei, inclusiv o prăbușire a pieței imobiliare și tensiuni comerciale în creștere. Vânzările de locuințe noi ale principalilor dezvoltatori au scăzut cu 17% în iunie, deși aceasta a fost o îmbunătățire față de scăderea de 34% din mai, oferind o rază de speranță pentru piața locuințelor după pachetul recent de salvare al guvernului.
În concluzie, piața de acțiuni din SUA a crescut pe baza așteptărilor de scădere a ratelor dobânzilor. Piețele europene au câștigat datorită stabilității politice și optimismului prudent din partea BCE. În Asia, piețele din Japonia au atins maxime istorice susținute de creșteri salariale și un yen mai slab, în timp ce China s-a confruntat cu provocări din cauza datelor manufacturiere slabe și a unei prăbușiri continue a pieței imobiliare.
