Deși petrolul Brent s-a tranzacționat cu puțin peste 80 de dolari pe baril în urmă cu câteva zile în contextul inflației persistente, această valoare nu pare mare, dar este departe de maximele din ultimii doi ani, când a costat adesea 90 sau chiar 100 de dolari pe baril.

În ultima vreme, investitorii au fost sceptici în ceea ce privește puterea cererii în cele două motoare principale ale economiei globale: SUA și China.

În același timp, însă, cartelul OPEC+ a menținut reducerile voluntare ale producției, ceea ce a dus la o piață echilibrată artificial sau chiar la un ușor deficit, care susține prețurile relativ ridicate ale petrolului.

Se pare, însă, că decizia OPEC+ privind viitorul acordului de reduceri voluntare nu este la fel de importantă ca geopolitica. Cea mai recentă escaladare din Orientul Mijlociu a fost cea care a dus la o revenire semnificativă a prețurilor petrolului. Va impulsiona decizia OPEC+ prețurile în continuare?

Tensiuni în Orientul Mijlociu

Conflictul dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza nu a fost pe prima pagină a ziarelor în ultimele săptămâni. Pe de altă parte, prăbușirea elicopterului cu președintele iranian la bord a reorientat atenția jurnaliștilor asupra regiunii Orientului Mijlociu.

Moartea președintelui iranian și a ministrului de externe a determinat OPEC+ să amâne cu o zi o reuniune la nivel ministerial, până pe 2 iunie. În plus, această reuniune va avea loc prin videoconferință și nu personal, așa cum era planificat anterior.

Cu toate acestea, nu este sfârșitul tensiunilor geopolitice sporite din Orientul Mijlociu. Israelul a bombardat o tabără de refugiați din Rafah, provocând condamnări internaționale și apeluri pentru încetarea acțiunilor militare în Fâșia Gaza.

În plus, au avut loc două atacuri asupra unor petroliere în Marea Roșie de către Houthis yemeniți, care amintesc de amenințarea de întrerupere a celei mai importante aprovizionări cu materii prime din lume.

Aceste evenimente combinate au dus la o revenire a petrolului cu aproximativ 5% față de minimele de vinerea trecută și este pe cale să înregistreze cea mai mare creștere săptămânală de la sfârșitul lunii martie.

Decizia OPEC

Cartelul extins OPEC+ reduce producția de petrol cu aproape 6 milioane de barili pe zi, aceast lucru reprezentând mai mult de 5% din oferta globală de petrol.

Această cifră include exact 3,66 milioane de barili pe zi de reduceri legate de pandemia COVID-19, care urmează să fie menținute până la sfârșitul acestui an.

În plus, majoritatea țărilor OPEC+ s-au alăturat Arabiei Saudite și Rusiei în reducerile voluntare din noiembrie anul trecut, reducând producția cu încă 2,2 milioane de barili pe zi.

Inițial, reducerea voluntară urma să dureze până la sfârșitul lunii martie, dar a fost prelungită până la jumătatea anului. În prezent, se așteaptă ca OPEC+ să decidă să prelungească această reducere, astfel că lipsa unei astfel de decizii ar putea fi o dezamăgire semnificativă pentru piața petrolului.

Respectarea reducerilor de producție cu limitele impuse este, de asemenea, importantă. Potrivit calculelor efectuate de Bloomberg, Reuters și alte agenții de date, producția în rândul țărilor participante este cu aproximativ 200.000 de barili pe zi mai mare decât ar trebui să fie.

Nu este un număr mare din perspectiva întregii piețe petroliere, dar este important având în vedere echilibrul global. Stocurile OCDE au rămas practic stabile de mai multe luni, ceea ce indică faptul că cererea ar putea avea într-adevăr unele probleme.

Prin urmare, cel mai bun scenariu pentru petrol nu este doar prelungirea reducerilor voluntare până la sfârșitul acestui an, ci și o mai mare respectare a limitelor de producție sau chiar încercări de a compensa nerespectarea anterioară.

Cererea din China încetinește, dar cererea din SUA își revine

China a reprezentat aproximativ jumătate din creșterea totală a cererii de petrol anul trecut. Într-adevăr, țara a avut o cerere zilnică de combustibil de peste 15 milioane de barili pe zi anul trecut, care a scăzut acum cu aproximativ 0,5-1,0 milioane de barili pe zi.

În plus, nu există niciun semn de interes sporit pentru constituirea de stocuri în China. Stocurile din porturi sunt scăzute, dar stocurile globale pe apă au crescut la niveluri semnificativ mai mari decât media pe 5 ani, ceea ce poate sugera o posibilă revenire a importurilor în China.

În plus, participanții de pe piață nu vorbesc prea mult despre India, care este în prezent o piață în creștere, dar care se află în urma Chinei în ceea ce privește nivelurile nominale ale cererii.

Vom asista la o creștere semnificativă a prețurilor?

Este demn de remarcat faptul că, fără reducerile OPEC, piața ar rămâne într-un excedent puternic. Pe de altă parte, reducerea totală de 6 milioane de barili pe zi nu înseamnă că țările OPEC+ ar putea crește producția cu atât de mult.

Capacitățile de producție în cadrul cartelului OPEC și al Rusiei au scăzut semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, producătorii nu au în prezent niciun stimulent pentru a produce mai mult, deoarece acest lucru ar însemna prețuri de până la 40-60 de dolari pe baril.

Prețurile pot reacționa la schimbarea situațiilor geopolitice. În cazul unei blocade a Mării Roșii sau a unei situații mai grave, cum ar fi o blocadă a Strâmtorii Ormuz, prețurile ar putea reveni la peste 100 de dolari pe baril.

Totuși, acesta nu pare să fie scenariul de bază. Prețurile de 90 de dolari pe baril din primul trimestru al acestui an au fost determinate mai degrabă de situațiile geopolitice decât de diferența actuală dintre cerere și ofertă.

În plus, este posibil ca în anii următori cererea să nu crească la fel de dinamic ca în ultimii 10-20 de ani (excluzând crizele), din cauza transformării energetice.

Mașinile electrice sunt din ce în ce mai populare nu numai pe străzile americane și europene, ci mai ales în China, ceea ce ar putea duce la slăbirea cererii.