BET
18715.59
0.1%
BET-TR
40890.94
0.11%
BET-FI
60463.05
-0.79%
BETPlus
2765.33
0.09%
BET-NG
1334.86
-0.09%
BET-XT
1595.42
-0.06%
BET-XT-TR
3432.75
-0.05%
BET-BK
3477.07
-0.09%
ROTX
41155.43
0.09%

BNR menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an

Autor: Financial Market
5 min

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis astăzi, după cum era de așteptat, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an împreună cu menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an.

Totodată, păstrează si nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia vine în contextul în care rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, în principal pe fondul diminuării prețului combustibililor față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflației s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la sută în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, așa cum s-a anticipat.

Scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condițiile în care ea s-a mărit sub așteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la sută, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1 la sută în martie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3 la sută și 13,2 la sută în martie, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuși la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea peste așteptări a activității economice și în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar ușor încetinit, de 1,0 la sută, față de 1,2 la sută în trimestrul III, evoluție ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creșterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creșterea economică a fost susținută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populației, al cărui aport a fost urmat la mică distanță de cel al formării brute de capital fix.

Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracționist, în condițiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii.

Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a înjumătățit ritmul anual de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire modestă a creșterii economiei în trimestrele I și II 2023, implicând o decelerare ușoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent față de perioada similară din 2022.

Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerțul cu amă­nuntul și mai cu seamă serviciile prestate populației și-au prelungit creșterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producția industrială și-a accentuat contracția, iar volumul lucrărilor de construcții și-a decelerat considerabil creșterea.

Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunțat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecință, deficitul comercial și cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

CITESTE SI:  Ce oportunități de investiții ar putea apărea în a doua jumătate a anului pe piețele financiare

Efectivul salariaților din economie a continuat să-și tempereze ritmul de creștere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata șomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în luna martie, după creșterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală deosebit de înaltă.

În același timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forță de muncă raportat de companii, dar și o majorare a intențiilor de angajare în perspectivă apropiată.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au încetinit mișcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilații – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune -, sub influența revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulențelor din sistemul bancar.

Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în luna aprilie la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei.

Totodată, moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul USD, în condițiile în care acesta și-a reluat tendința de slăbire în raport cu euro.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a temperat mai evident descreșterea în luna martie, ajungând la 10,2 la sută, de la 10,6 la sută în februarie, în condițiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoțită de accentuarea ușoară a trendului ascendent al variației deosebit de înalte a creditului în valută.

Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflației va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a prețurilor la energie, dar și influențele așteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor.

Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, caracteristicile execuției bugetare din primele luni ale anului, precum și seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari finali.

Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.