BET
34460.76
0.51%
BET-TR
83254.01
0.51%
BET-FI
112951.3
-0.05%
BETPlus
5008.35
0.48%
BET-NG
2689.92
0.4%
BET-XT
2962.4
0.45%
BET-XT-TR
6985.05
0.46%
BET-BK
6480.45
0.33%
ROTX
78155.45
0.52%

Răzvan Mihăiescu, investitor la BVB: 20% cash, Petrom peste așteptări și IPO-ul Anthropic ca termometru al AI

Autor: Tiberiu Porojan
13 min
Feel the Markets

Răzvan Mihăiescu: 20% cash, Petrom peste așteptări și IPO-ul Anthropic ca termometru al AI

BRD poartă umbra amenzii ROBOR, Rompetrol arată cât de scump poate fi un free float de sub 1%, iar lichiditatea de la București a intrat în așteptarea raportărilor.

Invitat: Răzvan Mihăiescu, investitor și analist pe piața de capital  ·  4 noiembrie 2026

Răzvan Mihăiescu nu a mai cumpărat nimic la Bursa de Valori București de câteva luni bune. Nu din lipsă de convingere — toate pozițiile au rămas în portofoliu —, ci pentru că evaluările au urcat, spune el, mai repede decât capacitatea companiilor de a livra creștere. Revenit la Feel the Markets, investitorul care se pregătește pentru nivelul II CFA a disecat rezultatele OMV Petrom și BRD pe trimestrul al treilea, a explicat mecanica raliului Rompetrol și a privit IPO-ul Anthropic ca pe un termometru al întregii piețe de inteligență artificială.

I. Portofoliul: nicio mișcare, aproximativ 20% cash

Răspunsul la prima întrebare a fost scurt: nicio vânzare, nicio achiziție. Mihăiescu a rămas cu aceleași poziții despre care vorbise și la precedenta apariție, considerând că piața a ajuns la niveluri ridicate și că e mai înțelept să aștepte ajustarea evaluărilor și noi confirmări fundamentale, după o vară și un început de toamnă dominate de incertitudine economică, politică și socială. Cele mai mari ponderi rămân DN Agrar și Banca Transilvania — „cele mai solide companii din portofoliul meu”, chiar dacă la DN Agrar anul a fost sub așteptări —, urmate de OMV Petrom și Arctic Stream, care au venit în această toamnă cu vești bune: rezultatele pe T3, respectiv revizuirea bugetului.

Cash-ul a urcat, estimativ, la circa 20% din portofoliu — „o situație mai specială”, care se prelungește de luni bune. Argumentul lui este unul de evaluare, nu de timing: sustenabilitatea trendului de la BVB depinde direct de capacitatea companiilor de a livra performanță în linie cu așteptările, iar acest lucru devine tot mai dificil pe măsură ce fluxurile de bani cresc și presiunea la cumpărare împinge cotațiile. Rezultatul este o decorelare între prețuri și capacitatea reală de creștere, vizibilă mai ales în structura sectorială a pieței — la care se adaugă vulnerabilitățile structurale ale economiei românești, tot mai vizibile în felul în care bursa reacționează la știri.

Pentru reechilibrare, Mihăiescu se uită acum spre piața americană, la ETF-uri sectoriale și tematice. Vrea să ruleze modele de backtesting pe platforme bazate pe inteligență artificială, testând factorii în care are cea mai mare încredere — momentum și value —, și să redistribuie o parte din cash către alte clase de active. Moderatorii au observat că latura de analist începe să o domine pe cea de investitor. Invitatul a recunoscut: „cu cât înveți mai multe lucruri tehnice și teoretice, cu atât îți dai seama că în realitate știi mai puține”, iar asta împinge spre prudență.

~20%
cash în portofoliu (estimare proprie)
4
dețineri principale: DN Agrar, TLV, SNP, AST
0
poziții lichidate de la ultima emisiune

II. OMV Petrom: trimestrul în care petrolul scump a ajuns în cifre

Moderatorii au deschis discuția cu cifrele la nouă luni: creșteri de zeci de procente, pe fondul barilului scump și al marjei de rafinare, cu venituri și profit deja peste bugetul fixat la început de an. Raportul publicat pe 29 octombrie arată venituri din vânzări de 35,2 mld. lei în ianuarie–septembrie (+31%) și un profit net de 4,06 mld. lei (+18%). Accelerarea a venit în T3: venituri de 13,85 mld. lei (+41%), profit net de 2,26 mld. lei (+68%) și un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 2,8 mld. lei, dublu față de T3 2025.

2,26 mld. lei
profit net T3 2026 (+68% a/a)
41,7 USD/bbl
indicatorul marjei de rafinare (14,0 în T3 2025)
3,7 mld. lei
flux de numerar din exploatare T3 (+67%)
~10 mld. lei
buget de investiții 2026 propus (+~1 mld. lei)

Pentru Mihăiescu, sunt rezultate „surprinzător de bune”, poate încă neîncorporate complet de piață. Volatilitatea din petrol și mărfuri i-a lăsat pe mulți investitori fără un răspuns clar la o întrebare-cheie: care este coeficientul de transmisie al prețurilor mai mari în activitatea efectivă a companiei? Ca orice producător de commodities, Petrom are un decalaj între momentul în care prețurile urcă și momentul în care acestea apar în situațiile financiare. T3 pare să fi absorbit o bună parte din acest decalaj: Brentul a avut o medie de circa 97 USD/baril, față de 69 USD cu un an înainte, iar rafinăria a funcționat la 100% din capacitate.

Factorul decisiv a fost marja de rafinare — diferența dintre valoarea produselor rafinate și costul țițeiului procesat —, care a urcat la 41,7 USD/baril, de aproape trei ori nivelul de acum un an. Compania precizează că efectul a fost parțial erodat de costurile mai mari de aprovizionare, logistică și asigurare generate de contextul geopolitic, iar marjele din retail au fost mai mici, în linie cu politica sa de prețuri moderate. Invitatul a remarcat și fluxul de numerar: aproximativ 7,5 mld. lei la nouă luni după ajustarea cu variația capitalului de lucru, suficient pentru a menține politica de dividende și a finanța proiectele intensive în capital fără îndatorare suplimentară. Segmentul Gaze și Energie rămâne pe profit (155 mil. lei în T3, față de 106 mil. lei), iar Mihăiescu se așteaptă la un T4 la fel de bun dacă barilul rămâne la nivelurile actuale.

Trei detalii discrete din raportul Petrom

1
Planul de foraj, revizuit în jos. Mihăiescu a notat că numărul de sidetrack-uri a scăzut de la 35 la 30, reparațiile capitale de la 550 la 540 (planul inițial față de cel revizuit), iar sondele noi finalizate de la 21 anul trecut la 18. Lectura lui: o parte mai mare din CAPEX merge spre Neptun Deep și mai puțin spre activitatea curentă, ceea ce crește șansele ca proiectul să intre în producție la termen. Compania confirmă direcția: a cerut acționarilor, pentru AGOA din 6 noiembrie, majorarea bugetului de investiții cu circa 1 mld. lei, la aproximativ 10 mld. lei, investițiile din T3 au crescut cu 51%, la 2,9 mld. lei, în principal pe Neptun Deep, iar prima producție de gaze din Marea Neagră este așteptată în prima jumătate a lui 2027.
2
Costurile financiare care nu ies din casă. Mulți investitori au văzut costurile financiare de circa 680 mil. lei din contul de profit și pierdere și au tras concluzia că Petrom se îndatorează. În situația fluxurilor de numerar, însă, dobânzile efectiv plătite sunt de doar circa 60 mil. lei — aproximativ o zecime. Diferența vine, explică invitatul, din actualizarea provizioanelor pentru dezafectarea sondelor și instalațiilor: o înregistrare contabilă, nu o ieșire de bani. Tot de aici se explică de ce fluxul de numerar operațional al Petrom depășește constant profitul net.
3
Datoria scade, nu crește. Fluxurile din activitatea de finanțare arată rambursări nete de datorii în primele nouă luni. Compania își finanțează proiectele din numerarul generat, nu din credite noi — un semnal pozitiv pentru sustenabilitatea dividendului.

Dividendul special: ce spun cifrele

Faptele: în 2026, Petrom a plătit un dividend brut total de 0,0578 lei/acțiune — 0,0466 lei dividend de bază și 0,0112 lei dividend special —, adică circa 3,6 mld. lei, echivalentul a 40% din fluxul de numerar operațional din 2025. Politica companiei prevede dividende totale între 40% și 70% din fluxul de numerar operațional, iar dividendele speciale rămân la discreția conducerii, doar dacă planurile de investiții sunt finanțate. Cu un cash flow mult mai mare în 2026, dar și cu un buget de investiții majorat, decizia de anul viitor va fi un exercițiu de echilibru.

Pe grafic, moderatorii au remarcat că acțiunea, considerată la un moment dat prea scumpă și prea dependentă de așteptările legate de Neptun Deep, a trecut printr-o corecție de circa 17%, similară cu cea a indicelui BET, după care a găsit rapid cumpărători și a urcat la noi maxime istorice. Mihăiescu vede o corelație ridicată cu BET în ultimele luni, dar o revenire mai accentuată: Petrom a spart rezistența, în timp ce indicele pare încă prins într-un canal lateral. La un P/E de circa 16 — calculat în emisiune pe un profit anual extrapolat de aproximativ 5 mld. lei —, evaluarea i se pare „mai normală” decât în ultimele luni, în linie cu media sectorului energetic de la BVB și cu narativa optimistă din piață.

Riscul: rezultate one-off

Invitatul a fost explicit: dacă prețul petrolului se normalizează, o parte din aceste rezultate se va dovedi conjuncturală. O marjă de rafinare de trei ori mai mare decât acum un an nu este un nivel de echilibru. În acel scenariu, cotația ar putea trece printr-o corecție sau ar putea reveni la multipli apropiați de mediile istorice. Partea structurală a tezei rămân fluxul de numerar și Neptun Deep.

III. Arctic Stream: bugetul revizuit și cererea de securitate cibernetică

Graficul Arctic Stream arată un tipar repetat de la listare: acțiunea a revenit de pe minime și testează o zonă de rezistență, iar moderatorii consideră posibilă o nouă apropiere de vârfurile istorice. Pentru Mihăiescu, revizuirea bugetului a fost o știre „optimistă și destul de pozitivă”, confirmată de reacția rapidă a pieței. Ea arată că cererea pentru serviciile companiei — integrare și distribuție de soluții IT și de securitate cibernetică — revine și că, după un 2025 sub așteptări, Arctic Stream și-a regăsit traiectoria de creștere de după listare.

Cifrele din primul semestru susțin lectura: venituri din exploatare de 91,7 mil. lei (+202%) și un profit net individual de 5,51 mil. lei, față de o pierdere de 2,6 mil. lei în S1 2025, respectiv un profit net consolidat de 6,95 mil. lei, susținut de participația de 23% în Data Core Systems. Invitatul estimează că multiplii forward calculați pe prețurile recente — P/E și EV/EBITDA — sunt ușor sub nivelurile la care s-a tranzacționat compania în ultimele luni, ceea ce lasă loc de reevaluare dacă execuția continuă. Următorul test este raportarea pe T3, programată pentru 4 noiembrie.

IV. BRD: creștere „low single digit” și umbra amenzii ROBOR

Spre deosebire de Banca Transilvania sau de băncile nelistate precum BCR, BRD afișează o creștere modestă de la un an la altul, au observat moderatorii, exact cum indica și bugetul pentru 2026, iar evaluarea pare destul de ridicată pentru acest ritm. Mihăiescu recunoaște că nu a analizat niciodată BRD în detaliu, preferând mereu „vedeta bursei”, BT, dar a citit raportul trimestrial. Concluzia lui: banca rămâne în aceeași paradigmă de creștere moderată, rezultatele sunt în linie cu așteptările, iar T4 va fi probabil similar, având în vedere dinamica creditării și a creditelor neperformante.

1,176 mld. lei
profit net grup 9L 2026 (+1,55%)
254 mil. lei
cost net al riscului (195 mil. în 9L 2025)
412,5 mil. lei
amenda Consiliului Concurenței (dosarul ROBOR)

Pe primele nouă luni, veniturile grupului au crescut cu 2,7%, la 3,341 mld. lei, iar taxa pe cifra de afaceri a urcat la 209 mil. lei, de la 133 mil. lei, după dublarea cotei de la 2% la 4%. Elementul pe care Mihăiescu l-a urmărit însă cu cea mai mare atenție este conflictul cu Consiliul Concurenței — „poate unul dintre cele mai importante studii de caz din spațiul bancar din ultimii ani”. Pe 7 iunie 2026, autoritatea a amendat zece bănci cu un total de 3,73 mld. lei (circa 710 mil. euro) în dosarul ROBOR. BRD a primit 412,47 mil. lei, aproximativ 80 mil. euro. Potrivit invitatului, amenda este menționată în raport, dar nu a fost înregistrată ca provizion.

Ordinul de mărime contează: profitul net al grupului în T3 — circa 392 mil. lei, potrivit calculului Financial Market (9L minus S1) — este mai mic decât amenda. Dacă sancțiunea se materializează, primul efect ar fi, în opinia lui Mihăiescu, o posibilă reducere a dividendului și a randamentului, urmată de o capacitate mai mică de creditare sau de investiții pe termen scurt. Sunt scenarii pesimiste, a subliniat el. BRD și Banca Transilvania au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Nici amenda BT nu este însă „similară” cu cea a BRD, cum a sugerat invitatul mai târziu: banca din Cluj a primit 875,74 mil. lei în nume propriu și încă 85,03 mil. lei pentru fapta atribuită OTP Bank România, în total circa 960,8 mil. lei.

CITESTE SI:  De ce inflația din România scade atât de greu, deși economia stagnează? Explicațiile din spatele uneia dintre cele mai persistente probleme economice

Semnalul din depozitele marilor clienți

Un detaliu macro din raportul BRD: depozitele din categoria marilor clienți — o sursă importantă de finanțare pentru creditare — au scăzut, potrivit invitatului, cu aproximativ 19%, sau circa 3,7 mld. lei, iar în paralel au crescut depozitele interbancare atrase de bancă în T3. Lectura lui: companiile mari își retrag o parte din lichidități, fie pentru a-și susține activitatea în condițiile unor cheltuieli mai mari, fie pentru alte nevoi. Impactul este limitat raportat la dimensiunea băncii, dar ca indicator al lichidității din economie, „merită menționat”.

BRD a participat, ca majoritatea componentelor BET, la repricing-ul general al pieței, susținut de fluxuri de bani mai mari. Tehnic însă, au observat moderatorii, revenirea de după corecție a fost mult mai greoaie decât la Petrom: acțiunea se lovește de rezistența și de media mobilă din zona 32–33 de lei și, dacă nu iese din tendința descendentă, riscă o retestare a pragului de 30 de lei.

V. Rompetrol și emoțiile: când în piață nu e nimic la bid

Graficul Rompetrol Rafinare (RRC) a fost exemplul ales pentru discuția despre volatilitate: în ultimele săptămâni au existat ședințe fără ofertă de vânzare și ședințe fără ofertă de cumpărare. Între 16 și 28 octombrie, acțiunea a urcat de la 0,46 lei la un maxim intraday de 1,33 lei, după ce mai avusese un raliu puternic în august, când compania a revenit pe profit în primul semestru. Contextul de lichiditate explică amplitudinea: KMG International controlează, direct și indirect, 54,63% din acțiuni, iar statul român, prin Ministerul Energiei, 44,7%, astfel că free float-ul efectiv este sub 1%. Rezultatele pe T3 sunt programate pentru 27 noiembrie.

Mihăiescu nu a fost prins în astfel de mișcări. Episoadele apar mai ales la emitenți mici și nelichizi, aflați rar pe radarul investitorilor, care, la un moment dat, ies în evidență printr-o mișcare extremă. Asta îi face pe unii să calculeze cât ar fi câștigat într-o lună dacă puneau toți banii acolo, în loc să facă trei ani de research pe companii vizibile. Apoi se liniștesc când calculează cât ar fi putut pierde în corecție. În cazul RRC, el vede un scenariu clasic: o știre optimistă catalizează mișcarea, iar într-un moment rar de lichiditate, acționari cu pachete mai mari găsesc contrapartidă în investitori entuziaști și își reduc pozițiile după perioade lungi în care nu au putut vinde în ritmul dorit. Unui spectator care observa că „nu e nimic la bid”, i-a răspuns că situația s-a mai întâmplat și că trebuie urmărită dinamica ordinelor dinaintea momentului respectiv.

„Cred că o să aibă succes cei care au capacitatea de a transforma informația în strategie și emoția în disciplină.„

— Răzvan Mihăiescu, la Feel the Markets

Regula lui în perioadele de volatilitate este simplă: calm, fără reacții impulsive — „până acum nu am avut reacții impulsive pe care să le regret”. Se uită la contrastul dintre percepție și fundamente. O știre negativă, mediatizată, care nu afectează fundamental o deținere, poate deveni, dacă performanța financiară rămâne bună, chiar un semnal de cumpărare.

VI. IPO-ul Anthropic: termometrul pieței de inteligență artificială

Mihăiescu așteaptă listarea Anthropic „cu interes”, dar nu neapărat ca investiție. O privește mai degrabă ca pe un indicator al pieței de inteligență artificială. Pe piețele externe, a precizat, se uită deocamdată la ETF-uri generaliste, care nu cer același timp de analiză. După SpaceX, vede listarea Anthropic drept cea mai așteptată a anului, cu un avantaj aparte: Claude a devenit un produs folosit de foarte mulți utilizatori de tehnologie.

Ce se știe despre IPO, la 4 noiembrie

Anthropic și-a făcut public prospectul (Form S-1) pe 26 octombrie, pentru o listare pe Nasdaq. Documentul nu stabilește încă intervalul de preț sau numărul de acțiuni. Evaluările vehiculate în presă variază între 1,5 și 2 trilioane de dolari, iar discuțiile recente cu investitorii instituționali au coborât spre capătul inferior al intervalului. Ultima rundă privată, din mai, evaluase compania la 965 mld. dolari. Potrivit relatărilor din presă, roadshow-ul ar putea începe în săptămâna de 9 noiembrie, iar debutul la bursă ar urma să aibă loc înainte de Thanksgiving (26 noiembrie) — calendar neconfirmat oficial. Pentru comparație, SpaceX s-a listat în iunie la 1,77 trilioane de dolari, cu o ofertă de circa 86 mld. dolari, cel mai mare IPO din istorie.

Lectura invitatului: Anthropic e „cazul clasic de startup” — venituri în creștere foarte rapidă, marje negative, dar în îmbunătățire —, numai că la o dimensiune neobișnuit de mare pentru un startup. Această contradicție, spune el, îi face pe mulți analiști să fie nesiguri în privința evaluării. Folosind tabelele publicate de Aswath Damodaran, profesorul de evaluare de la NYU Stern pe care îl citește constant, Mihăiescu a comparat compania cu Magnificent Seven. La 1,5 trilioane de dolari — nivelul pe care l-a ales pentru că ultimele știri indică o evaluare mai mică decât cele 2 trilioane vehiculate inițial —, multiplul implicit ar fi aproximativ la jumătatea celui al SpaceX la listare, dar aproape dublu față de Magnificent Seven. Pentru el, acesta este un „punct optim”: o primă justificată pentru sectorul cu cea mai agresivă creștere, dar sub nivelul SpaceX, astfel încât să rămână spațiu de apreciere după debut.

Damodaran însuși a ajuns la o cifră puțin sub capătul inferior al intervalului. În evaluarea publicată pe 28 octombrie, a estimat valoarea capitalului propriu la aproximativ 1,475 trilioane de dolari, pe baza unor ipoteze pe care le descrie drept optimiste: venituri de circa 1 trilion de dolari până în 2036, o marjă operațională-țintă de 27,5% și un cost al capitalului de 9,74%. După actualizarea prospectului cu cifrele din T3, și-a redus ușor estimarea, la circa 1,45 trilioane. Profesorul a semnalat și minusurile din prospect: încetinirea creșterii veniturilor în T3, concentrarea clienților (primii cinci aduc 25% din venituri) și angajamentele de putere de calcul de sute de miliarde de dolari. A criticat dur și structura de guvernanță — cinci clase de acțiuni, control de 50,1% al voturilor pentru fondatori și statutul de public benefit corporation — și a spus că va sta deoparte dacă prețul de listare va fi mult peste estimarea lui.

Argumentele optimiștilor

• Potențialul de expansiune al pieței AI e încă greu de cuantificat

• Venituri în creștere rapidă, marje în îmbunătățire

• Popularitatea produsului compensează lipsa unui fondator-vedetă de tip Musk

• O listare spre capătul inferior lasă loc de apreciere

Argumentele scepticilor

• Evaluarea Damodaran stă sub intervalul vehiculat

• Creșterea a încetinit în T3; clienți concentrați

• Angajamente uriașe de putere de calcul și pârghie operațională mare

• Guvernanță care limitează puterea acționarilor publici

Moderatorii au adus în discuție paralela cu Elon Musk: SpaceX a beneficiat de notorietatea fondatorului, iar primele rezultate de după listare au depășit, în opinia lor, așteptările pe aproape toate cele trei divizii, în timp ce Tesla rămâne, spun ei, supraevaluată. Mihăiescu a răspuns că popularitatea produsului Anthropic compensează, într-o anumită măsură, lipsa unui fondator-vedetă. Nu a lipsit nici avertismentul despre acționarii existenți, care profită adesea de listări pentru a vinde. Perioadele de lock-up limitează inițial ofertele de vânzare. În cazul Anthropic, potrivit lui Damodaran, insiderii (cu excepția fondatorilor) pot vinde până la 10% din acțiuni din prima zi, restul se deblochează în tranșe pe parcursul primelor 180 de zile, iar fondatorii pot vinde abia după 365 de zile.

VII. Când vinzi: disciplina de exit

Mihăiescu nu a mai făcut un exit total de mult timp, dar are un criteriu clar: vinde când compania capătă vulnerabilități operaționale care par durabile și nu mai poate livra ritmurile de creștere de până atunci sau nu mai poate susține evaluarea din piață. Exemplul lui: o nouă reglementare sau norme de mediu care impun costuri suplimentare mari ori investiții semnificative ce erodează fluxul de numerar. Atunci reduce poziția sau o vinde complet, mai ales dacă randamentul obținut este deja mulțumitor.

Pentru știrile negative interpretabile, aplică un raționament de nivel doi: cum vor reacționa ceilalți participanți la piață? Dacă evenimentul are un impact material major și va declanșa vânzări, pornește de la premisa unei corecții și reduce expunerea. Dacă pare un eveniment pe care piața îl va trece cu vederea, își permite să aștepte și să ia o decizie mai calculată. Amenzile din dosarul ROBOR sunt, în opinia lui, un exemplu de piață care nu a intrat în panică din prima, ci a așteptat să vadă cum evoluează lucrurile, inclusiv în instanță. Moderatorii au adăugat contrapunctul: mulți investitori ies dintr-o poziție sperând să o răscumpere mai ieftin și nu mai reușesc.

VIII. De ce a secat lichiditatea la București

Ultima întrebare a vizat lichiditatea foarte scăzută din ultimele două-trei săptămâni, pe fondul unei consolidări întrerupte de mișcări bruște. Moderatorii au lansat câteva ipoteze: oboseala speculatorilor care au constatat că au plătit mai mult în comisioane decât au câștigat, sezonul de raportări, schimbarea guvernului și o perioadă de reașezare. Mihăiescu vede în primul rând un tipar care se repetă la aproape fiecare sezon de raportări: cu două-trei săptămâni înaintea rezultatelor apar mai puține știri care să fie încorporate în preț, iar lichiditatea scade în așteptarea fundamentelor care vor stabili noua direcție.

Investitorii vor să vadă cât de adaptabile și de reziliente sunt companiile după încă un trimestru dominat de încetinire economică, măsuri fiscale restrictive și inflație ridicată. Peste acestea se suprapune incertitudinea privind noile măsuri fiscale și planurile de consolidare bugetară așteptate de la începutul anului viitor. Cu cât momentul se apropie, spune invitatul, cu atât investitorii devin mai precauți, încercând să înțeleagă ce sectoare vor fi afectate și cum să se poziționeze într-o economie în care consumul ar putea suferi din nou.

CONCLUZIE

1
Cash-ul de 20% este disciplină de evaluare, nu market timing. La nivelurile actuale, BVB cere livrare fundamentală, nu doar fluxuri de bani.
2
Petrom confirmă teza, dar o parte din T3 e ciclică. O marjă de rafinare de 41,7 USD/bbl nu e un nivel de echilibru. Partea durabilă a poveștii rămân cash flow-ul, datoria în scădere și Neptun Deep.
3
La BRD, riscul-cheie este juridic, nu operațional. Amenda ROBOR depășește profitul unui trimestru. Dacă se materializează, dividendul este primul expus.
4
Rompetrol arată cum amplifică lipsa de lichiditate orice știre. Cu un free float sub 1%, prețul spune mai mult despre ordine decât despre fundamente.
5
Anthropic va fi primul preț de piață pentru un laborator AI de frontieră. Distanța dintre intervalul vehiculat și estimarea lui Damodaran arată cât de mult din preț depinde de povestea creșterii.

Disclaimer: Acest material are caracter exclusiv informativ și reflectă opiniile invitatului și ale redacției la momentul publicării. Nu reprezintă o recomandare de investiții, o ofertă sau o solicitare de a cumpăra ori vinde instrumente financiare. Investițiile pe piața de capital implică riscuri, inclusiv pierderea capitalului investit. Performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare. Înainte de a lua orice decizie investițională, consultați un consultant autorizat.

Ti-a placut acest articol?

Ti-a placut acest articol?

Susține activitatea Financial Market.

Contribuția lunară poate fi anulată în orice moment folosind link-ul din email.

XTB