Asset Allocation

Alocarea activelor (engl: Asset allocation) este o strategie de investiții care are ca obiectiv echilibrarea relatiei risc – randament prin repartizarea activelor in cadrul unui portofoliu în funcție de obiectivele investitorului, de toleranța la risc a acestuia și de orizontul investițional.

Avand in vedere faptul că cele trei clase principale de active – acțiunile, instrumente cu venit fix (obligatiunile) si depozitele sau numerarul echivalent – au niveluri diferite de risc și randament, acestea se vor comporta diferit în timp.

Cu toate că nu există o formulă general valabilă pentru alocarea adecvată a activelor, majoritatea profesioniștilor din domeniul financiar consideră acest pas ca fiind una dintre cele mai importante decizii pe care le fac investitorii.

Astfel, in functie de obiectivele individuale, se pot face alocari diferite: pentru nevoi pe termen scurt, alocarile au in vedere investiții in instrumente cu venit fix si depozite sau conturi de economii, pe cand altui obiectiv, pe termen indelungat, cum ar fi obținerea unui venit suplimentar la pensie i se va aloca o pondere insemnată in acțiuni, avand in vedere capacitatea acestora de depăși fluctuatiile pietei si a recupera eventualele pierderi suferite pe termen scurt.

Desi unii consultanti financiari folosesc regula 100 – vârsta atunci cand recomandă investiția in actiuni, un lucru este cert: pe măsură ce se apropie vârsta de pensionare, portofoliile ar trebui, în general, să treacă la o alocare mai conservatoare a activelor, astfel încât să contribuie la protejarea fondurilor deja acumulate.