BET
18507.05
-0.03%
BET-TR
40438.01
-0.04%
BET-FI
59755.17
0.41%
BETPlus
2737.17
-0.06%
BET-NG
1322.39
0.08%
BET-XT
1578.89
0.01%
BET-XT-TR
3397.4
0.01%
BET-BK
3448.87
0.08%
ROTX
40695.58
-0.03%

Investment grade

Autor: Financial Market
< 1 min

Investment grade este un calificativ sau rating de performanta care indică faptul ca un titlu de valoare, in special o obligațiune de stat sau corporativă, are un risc relativ scăzut de neplată. Agentiile de rating, cum ar fi Standard & Poor’s, Moody’s sau Fitch Ratings, folosesc diferite caractere alfanumerice care conțin litere mari sau mici „A” și „B” pentru a identifica calitatea ratingului unei obligațiuni. „AAA” și „AA” reflectă de obicei ratinguri de calitate superioară, in timp ce „A” și „BBB” sunt considerate a fi ratinguri din categoria investment grade. Denumirea reflectă totodată si faptul ca obligatiunea respectivă are un anumit grad de siguranta ce conferă investitorilor un nivel rezonabil de confort atunci cand se adopta decizia investitiei. Ratingurile de credit pentru obligațiunile care se află sub aceste denumiri („BB”, „B”, „CCC” etc.) sunt considerate de calitate scăzută și sunt denumite în mod obișnuit „obligațiuni junk”. Ratingul de credit este un indicator critic pentru investitori, de aceea agențiile de rating au o influență economică puternică. Pe lângă faptul că sunt indicatori de bază, aceștia influențează direct prima de risc. Cu alte cuvinte, un rating de credit slab va crește prima de risc, iar investitorii vor cere un randament mult mai mare în schimbul asumării acestui risc. În finanțe, titlurile cu venit fix (guvernamentale și private), cum ar fi obligațiunile și certificatele de trezererie, sunt considerate investment grade dacă prezintă un risc scăzut de neplată. Astfel de ratinguri de credit exprimă capacitatea unei organizații de a-și rambursa datoria, bazându-se pe mulți indicatori financiari și economici care influențează bonitatea debitorului. Pentru a acorda un rating, agențiile iau în considerare o multitudine de factori pentru a avea o viziune echilibrată asupra riscului de credit. Levierul financiar, fluxurile de numerar, câștigurile, rata de acoperire a dobânzii fiind printre cei mai utilizați indicatori.