Când a început criza din Strâmtoarea Hormuz, Bitcoin era deja într-o perioadă de scădere (corecție), dar această scădere nu avea nicio legătură cu petrolul sau cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Scădere (de la aproximativ 90.000 de dolari la început de ianuarie, la 65.000 de dolari la mijlocul lunii februarie) a fost cauzată de ieșiri masive de bani din fondurile ETF cu Bitcoin (în total au ieșit 1,2 miliarde de dolari din ETF-uri între 2 și 26 februarie 2026).
Când au apărut zvonurile de război (pe 27 februarie), Bitcoin a mai scăzut pentru scurt timp și a atins cel mai jos punct în jurul valorii de 63.047 dolari pe 28 februarie (sâmbătă, când lichiditatea e oricum destul de mică). După aceea, între 9 și 18 martie, în timp ce prețul petrolului continua să crească, Bitcoin a urcat de la 66.000 la 75.000 de dolari, arată o analiză Binance.
Care sunt concluziile raportului Binance Research?
1. Nu există o legătură stabilă între prețul Bitcoin-ului și prețul petrolului.
În cei 10 ani de date (2016-2026), cercetătorii au ajuns la o concluzie clară: Bitcoin și petrolul se mișcă independent unul de celălalt. Nu există o relație clară de cauză-efect.
Singura perioadă în care au crescut împreună a fost între 2020 și 2022, dar acest lucru s-a întâmplat doar pentru că ambele active au beneficiat de foarte mulți bani “ieftini” (o perioadă de relaxare monetară fără precedent) injectați de bănci (nu pentru că petrolul ar influența direct prețul Bitcoin). În restul timpului, corelația este, practic, zero.
2. Criza din Strâmtoarea Hormuz a testat rezistența Bitcoin-ului.
La sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 46% din cauza problemelor din Strâmtoarea Hormuz (întreruperi de aprovizionare).
În același timp, prețul Bitcoin-ului a crescut cu 15%, performând mult mai bine decât indicele Nasdaq (+1%) și aurul (−3%).
Bitcoin a reacționat în 3 etape: în primele 3 zile, a scăzut puțin. În următoarele 10 zile, prețul a stagnat, iar în următoarele 10 zile, prețul a crescut.
3. Capitalul instituțional a fost factorul decisiv.
În timpul crizei (2-17 martie), au intrat peste 1,7 miliarde de dolari în fondurile ETF-urilor spot pe Bitcoin. Americanii au început să cumpere mai mult Bitcoin direct, iar companiile mari au continuat să acumuleze.
Trei canale de cerere au determinat această evoluție: fluxurile de ETF-uri, achizițiile de pe piața spot din SUA și acumularea corporativă.
4. Șocurile petroliere amplifică volatilitatea din piața crypto, nu neapărat tendința generală.
Când prețul petrolului urcă brusc, Bitcoin devine mai volatil (prețul oscilează mai tare decât de obicei), dar nu determină direcția evoluției sale (datele istorice nu indică o direcție clară în care prețul Bitcoin fluctuează când prețul petrolului urcă rapid).
Șocurile cauzate de prețul petrolului creează, mai degrabă, oportunități de cumpărare decât riscuri mari pe termen lung, arată analiza.
5. Trendul istoric se menține: Evenimentele din industria crypto sunt cel mai mare risc real pentru prețul Bitcoin-ului.
Același lucru se poate observa și în 2022, la începutul războiului din Ucraina. Atunci, Bitcoin a crescut cu 24% în primele 4 săptămâni după conflict. Prăbușirea mare care a urmat nu a venit din cauza petrolului sau a războiului, ci din cauza problemelor din piața crypto: prăbușirea Terra/Luna și a fondului Three Arrows Capital.
Analiza dar și raportul complet (28 de pagini, cu tot cu grafice) întocmit de specialiștii de la Binance Research este disponibil aici: https://www.binance.com/en/research/analysis/the-impact-of-oil-on-bitcoin
