Conceptul de creștere economică reprezintă creșterea durabilă a valorii totale a bunurilor și serviciilor produse într-o economie pe o anumită perioadă, de obicei exprimată prin evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real, ajustat cu inflația.
Aceasta este unul dintre cei mai importanți indicatori macroeconomici, deoarece reflectă capacitatea unei economii de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației.
Cum se manifestă?
Creșterea economică se traduce în:
• majorarea producției industriale și agricole,
• creșterea investițiilor,
• extinderea consumului intern,
• sporirea veniturilor populației și firmelor,
• îmbunătățirea încasărilor bugetare ale statului.
Ea poate fi susținută și echilibrată, când este însoțită de stabilitate macroeconomică, sau poate deveni nesustenabilă, dacă este generată de dezechilibre (ex: creditare excesivă, inflație ridicată).
Când apare și ce o determină?
Creșterea economică apare în perioade de stabilitate politică, acces facil la finanțare, condiții fiscale favorabile și cerere robustă.
Factorii care o determină includ:
• investițiile în infrastructură și tehnologie,
• capitalul uman (educația și competențele forței de muncă),
• politicile publice eficiente,
• deschiderea către comerțul internațional.
Pe termen lung, creșterea economică este motorul dezvoltării unei țări, iar o economie sănătoasă va alterna perioade de expansiune cu corecții naturale, în cadrul ciclului economic.
România: Creșterea economică ultimilor trei ani
Economia României a înregistrat în perioada 2022–2024 un ritm de creștere reală a PIB-ului în scădere treptată, pe fondul unei încetiniri a investițiilor, a cererii externe și a măsurilor de consolidare fiscală.
• În 2022, economia a avut un avans solid de 4,8%, printre cele mai dinamice din UE în acel an, susținut în principal de consum, investiții publice și absorbție de fonduri europene.
• În 2023, creșterea a încetinit la 2,4%, pe fondul unui context internațional mai dificil și al corecțiilor din sectorul investițiilor și exporturilor.
• În 2024, economia a avut cea mai slabă performanță de după perioada COVID-19, cu o creștere de doar 0,9%, reflecție a investițiilor private slabe și a deficitului comercial în creștere.
Factori care au condus la încetinire
• Consolidarea fiscală – măsuri de control al cheltuielilor (inclusiv înghețarea salariilor publice), reduceri de deficit, afectând consumul și investițiile.
• Cererea externă slabă – exporturile au fost afectate de scăderea competitivității și tarifele comerciale internaționale.
• Fonduri UE sub absorbție – decalaje în implementarea proiectelor au întârziat impactul investițiilor.
• Instabilitatea politică – crize recente au generat incertitudine în piață și au crescut costurile de finanțare pentru stat.
