Recesiune tehnică

Conceptul de recesiune tehnică a apărut prima dată în anul 1967, fiind introdus de economistul american Arthur Okun. La acea vreme consilierul economic al președintelui Johnson, Okun se confrunta cu zvonul că recesiunea ar putea apărea în anul respectiv, ceea ce ar fi condus la periclitarea câstigării unui nou mandat de președinte al SUA. Astfel, acesta a încercat să găsească o soluție prin care să demonstreze că nu este recesiune și a creat dimensiunea tehnică a acesteia.

Definirea dată de Okun pentru recesiunea tehnică constă în scăderea PIB în două trimestre consecutiv. În literatura de specialitate nu există însă o fundamentare științifică a acestei definiții și nu a fost validată de fiecare dată de realitate. De exemplu, recesiunea din SUA din 2001 nu a surprins două trimestre consecutive de scădere a PIB.

De asemenea, poate exista situația în care trimestrele 3 și 4 înregistrează o scădere a PIB-ului și pe tot parcursul anului PIB-ul crește. Deci, la sfarsitul anului, conform definitiei lui Okun, se poate spune ca este o stare de recesiune tehnica desi PIB pe tot parcursul anului a inregistrat o crestere si nu valideaza starea de recesiune economică.

Recesiunea tehnică este un termen folosit frecvent în analiza economică pentru a descrie o scădere a activității economice într-o țară sau regiune, definită strict prin două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului real (Produsul Intern Brut ajustat cu inflația).

Cu alte cuvinte, dacă economia se contractă în două trimestre la rând, fără o intervenție a alți indicatori calitativi, se poate spune că economia se află într-o recesiune tehnică. Acest concept este diferit de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum evoluția ocupării forței de muncă, producția industrială sau venitul disponibil.

De ce este importantă?

Recesiunea tehnică semnalează o încetinire semnificativă a economiei, care poate fi cauzată de factori interni (scăderea cererii, reducerea investițiilor) sau externi (crize geopolitice, încetinirea partenerilor comerciali, politici monetare restrictive).

Este important de reținut că nu orice recesiune tehnică este gravă sau de durată. Uneori, este urmată de o redresare rapidă dacă fundamentele economice rămân solide.

Pentru investitori, autorități și mediul de afaceri, recesiunea tehnică este un semnal de avertizare care necesită adaptarea strategiilor: de la măsuri de stimulare fiscală, la revizuirea portofoliilor de investiții sau ajustarea bugetelor companiilor.