Într-un moment în care cererea globală pentru argint explodează datorită utilizărilor sale în centre de date pentru AI, semiconductori, panouri solare, vehicule electrice și infrastructură energetică, China a decis limitarea exporturilor prin reclasificarea argintului ca material strategic, pentru care se aplică un regim de reglementare mai strict.
În timp ce marile companii tehnologice precum Amazon, Microsoft, Google, Meta, OpenAI și Oracle anunță investiții de circa 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026-2030, restricțiile de export introduse de China reduc argintul disponibil pe piața internațională, pun presiune pe lanțurile de aprovizionare și împing prețul la niveluri record, transformând argintul într-un metal chiar mai căutat decât aurul, atât din perspectivă industrială, cât și investițională.
Argintul: de la metal prețios la resursă strategică pentru tehnologie și energie
Argintul este cel mai bun conductor electric dintre toate metalele, motiv pentru care a devenit esențial pentru tehnologia modernă. Este folosit în electronice, semiconductori, panouri solare, echipamente pentru energie regenerabilă și, tot mai mult, în infrastructura necesară inteligenței artificiale și centrelor de date.
Conform raportului „Silver – The Next Generation Metal” publicat de Silver Institute, utilizarea argintului în zona AI va continua să crească, de la centre de date până la semiconductori, senzori și echipamente inteligente integrate în rețelele de infrastructură digitală. Astfel, pe măsură ce crește capacitatea de calcul și numărul centrelor de date, crește și consumul de argint.
Rolul argintului nu se oprește la AI. În panourile solare fotovoltaice, argintul este folosit sub formă de pastă conductivă, fiind esențial pentru conversia eficientă a luminii în energie electrică. În industria auto, în special în zona vehiculelor electrice, consumul de argint este mai ridicat decât în cazul mașinilor clasice, din cauza numărului mai mare de componente electronice, a sistemelor de baterii și a infrastructurii de încărcare.
Toate aceste utilizări – AI, centre de date, energie solară, vehicule electrice, electronice avansate – au transformat argintul dintr-un metal asociat în principal cu bijuterii și investiții într-o resursă strategică pentru economia secolului XXI.
Creștere spectaculoasă a prețului argintului
Dezechilibrul dintre cererea în creștere și oferta limitată s-a văzut clar în evoluția prețului. Doar în 2025, argintul a înregistrat o creștere de aproximativ 150%, ajungând la niveluri record pe piețele spot și futures. De la 29 de dolari pe uncie la sfârșitul lui 2024, prețul argintului a urcat la peste 80 de dolari pe uncie în ultimele zile din 2025, închizând anul în apropierea nivelului de 72 de dolari.
Între timp, prețul a atins un nou record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar tot mai mulți analiști se așteaptă ca să depășească 100 de dolari în 2026.
Argintul a depășit astfel performanța aurului, al cărui preț a crescut cu circa 65% în 2025, și și-a consolidat poziția de metal industrial strategic, pe lângă rolul său tradițional de activ-refugiu. Iar aceste creșteri nu au fost doar rezultatul speculațiilor financiare. Ele reflectă, în mare parte, o cerere reală din industrie pentru aplicații critice în tehnologie, energie și infrastructură.
Restricțiile de export din China și efectele asupra pieței globale
Pe fondul cererii ridicate, la 1 ianuarie 2026, China a introdus un sistem nou de restricționare a exporturilor de argint, bazat pe licențiere strictă. Mai exact, China a reclasificat argintul din categoria metalelor industriale comune în categoria materialelor strategice, pentru care se aplică un regim de reglementare mai strict, similar cu utilizat în cazul metalelor rare.
Asta înseamnă că mai puțin argint ajunge pe piețele internaționale, autoritățile de la Beijing dorind să protejeze consumul intern pentru industrii considerate strategice: energie, tehnologie și AI. Cum China este unul dintre cei mai importanți furnizori globali de metale industriale, limitarea exporturilor poate crea un „supply squeeze” – o presiune accentuată pe partea de ofertă pe piețele externe. În practică, acest lucru se traduce prin prețuri mai mari, volatilitate crescută și riscuri suplimentare pentru companiile care depind de argint.
Politica adoptată seamănă cu modul în care sunt gestionate metalele rare, unde controlul exporturilor a fost folosit pentru protejarea avantajelor competitive ale Chinei. În cazul argintului, restricțiile nu afectează doar fluxurile comerciale, ci pot schimba și planurile de investiții ale companiilor industriale și tehnologice din SUA, Europa și alte regiuni, care vor fi nevoite să caute surse alternative sau să investească în capacități proprii de producție și reciclare.
Pentru a ilustra modul de control, Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a publicat la sfârșitul lui 2025 o listă cu 44 de companii autorizate să exporte argint în perioada 2026–2027. Aceste companii sunt selectate pe baza unor criterii stricte: capacitate anuală de producție semnificativă, istoric de export și conformitate cu standarde de calitate și cerințe financiare. Față de anul precedent, numărul exportatorilor autorizați a crescut de la 42 la 44, însă regimul de licențiere rămâne strict, ceea ce permite statului să controleze atent volumele care ies din țară.
Impactul asupra AI și infrastructurii digitale
Pe termen scurt, creșterea prețului argintului și restricțiile de export ale Chinei vor avea probabil un impact limitat asupra sectorului AI. Contractele pe termen scurt, stocurile deja existente și flexibilitatea unor furnizori pot atenua efectele în primele luni.
Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, evoluția prețului argintului și incertitudinea legată de disponibilitate pot începe să se simtă tot mai clar. Companiile care dezvoltă centre de date, echipamente pentru AI, infrastructură energetică sau vehicule electrice vor trebui să își revizuiască strategiile: să gestioneze mai atent riscurile de aprovizionare, să analizeze oportunitatea constituirii de stocuri, să caute alternative tehnologice sau materiale în anumite aplicații.
Într-un context în care cererea pentru centre de date și soluții bazate pe AI crește accelerat, fluctuațiile de preț la argint pot afecta nu doar marjele de profit, ci și ritmul de dezvoltare și scalarea proiectelor tehnologice.
Astfel, argintul a ieșit clar din umbra aurului și s-a impus ca unul dintre metalele-cheie ale noii economii – un material industrial critic, aflat la intersecția dintre AI, energie și geopolitică.
