România şi-a propus ca, în următorii ani, să devină unul dintre statele de top în ceea ce priveşte implementarea conceptului ‘Smart City’. Ce este palpabil în România în materie de Smart City, la ora actuală, sau cum se descurcă alţii la capitolul sustenabilitate, sunt întrebări la care veti regasi răspunsuri în cele ce urmează.
‘Orasul inteligent’ in Romania contemporana
Bucureşti, cea mai mare aglomerare urbană din România, cu circa trei milioane de persoane care locuiesc sau tranzitează zilnic străzile şi bulevardele. În materie de implementare de soluţii inteligente, Capitala rămâne într-un stadiu incipient.
Autorităţile competente – de la primării la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – incep sa puna pe hârtie proiecte menite să devină realitate. Aşa a luat naştere primul Ghid Smart City pentru România, dar şi un Departament pentru Investiţii Smart City în Primăria Capitalei, pregătit să răspundă provocărilor in domeniul atragerii de investiţii.
Cât priveşte planurile concrete ale Primăriei Generale, acestea converg către rezolvarea problemei traficului rutier din Bucureşti, iar soluţiile alese se referă la construirea de parcări la intrările în oraş, un management inteligent al traficului, care „va fi luat” de la zero, precum şi aplicarea sistemului de benzi unice. De asemenea, se avea în vedere implementarea unui sistem de semaforizare inteligentă pentru toate cele 450 de intersecţii din Capitală, pentru decongestionarea traficului extrem de sufocant la orele de vârf. Recent, la sediul Primăriei, a fost inaugurat noul Centru de Management al Traficului, unde sunt centralizate informaţii din 215 intersecţii.
Planul autorităţilor este ca, până la sfârşitul anului, să mai fie racordate la acest sistem inteligent de management al traficului alte 60 de intersecţii semaforizate, iar până la jumătatea lui 2018 toate cele 450 de intersecţii semaforizate să fie integrate. Informaţiile de la noul Centru de Management al Traficului se transmit prin intermediul fibrei optice şi la Centrul de Management al Situaţiilor de Urgenţă, iar estimările specialiştilor consultaţi de Primărie arată că traficul în Bucureşti ar putea fi fluidizat cu 20-30%, prin activitatea noului centru de management.
În proiectul de fluidizare a traficului, planul Primăriei Capitalei vizează construcţia a 29 de trasee rutiere în sistem de bandă unică, destinate mijloacelor de transport în comun ale RATB. Practic, un astfel de traseu ar urma să facă legătura între zona de nord a Bucureştiului cu Piaţa Romană. Tot în ceea ce priveşte decongestionarea traficului rutier, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei există planuri de construcţie de parcări atât în centrul oraşului, cât şi la staţiile finale ale metroului.
Noutatea ar fi că dezvoltatorii imobiliari care ridică imobile înalte vor fi obligaţi să amenajeze parcări subterane, în caz contrar aceştia ar putea să nu primească autorizaţiile de construire sau alte documentaţii de urbanism necesare.
Luna trecută, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat achiziţionarea până la 100 de autobuze electrice, respectiv împuternicirea RATB să facă demersurile necesare în vederea elaborării documentaţiei tehnico-economice (studiul de fezabilitate) pentru introducerea acestor vehicule în sistemul de transport public. Iniţiativa face parte din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Bucureşti-Ilfov, ce prevede reducerea poluării aerului şi a poluării fonice prin încurajarea investiţiilor în transport electric, nepoluant.
Nu mai devreme de toamna anului trecut, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a inaugurat primele staţii automatizate de închiriere de biciclete – -I’Velo Urban, un proiect-pilot de bike-sharing derulat împreună cu Green Revolution.
În acest mod, municipalitatea îşi propune să încurajeze transportul alternativ în Capitală, prin introducerea, în premieră pentru România, a acestui nou concept, care permite atât autoservirea, cât şi folosirea gratuită a bicicletei timp de 30 de minute.
Odată cu lansarea acestei iniţiative, la nivelul Bucureştiului, sunt disponibile 210 biciclete ce vor putea fi închiriate 24 de ore din 24, în orice anotimp, din cele 6 staţii amplasate în cele mai importante zone din oraş şi poziţionate pe traseele cu aflux mare de călători ale transportului în comun. Staţiile automatizate de bike-sharing sunt: Piaţa Universităţii, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Romana, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulles, Kaufland Barbu Văcărescu.
I’Velo Urban este un proiect 100% românesc, inspirat din proiecte similare de bike-sharing care funcţionează cu succes în marile capitale europene. Staţiile automatizate şi rastelurile sunt fabricate în România, folosindu-se forţa de muncă, materie primă şi expertiza autohtone.
În plus, în 23 iulie 2017, Primăria Capitalei a anunţat că demarează programul prin care 5.000 de bucureşteni vor putea beneficia de vouchere în valoare de câte 500 de lei, în vederea achiziţionării de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice sau dispozitive de tip Segway/Ninebot. Decizia fusese luată, deja, pe data de 30 iunie de Consiliul general al Municipiului Bucureşti. Termenul limită pentru depunerea solicitărilor de participare la proiect este 10 august 2017, proiectul urmând să se deruleze până la 31 decembrie.
Un punct important pe agenda autorităţii centrale este implementarea din această toamnă a tichetului unic de transport – RATB, Metrorex, CFR. Conform edilului Capitalei, ‘acest bilet unic, practic, va putea să se adreseze atât companiilor de stat – mă refer aici la RATB, Metrorex, CFR, dar şi societăţilor care au fost create de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi firmelor private, noutatea fiind că un călător din Bucureşti sau Ilfov, cu acelaşi bilet, poate să urce şi într-un autobuz RATB, poate să meargă şi cu metroul, poate să urce şi într-un microbuz al unei firme private licenţiate în zona Bucureşti – Ilfov”. În acest context, în data de 20 iulie a fost fost constituită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Metropolitan Bucureşti şi zona adiacentă, entitate ce urmează să asigure, printre altele, dispecerizarea şi monitorizarea transportului şi să coordoneze înfiinţarea unui centru de instruire, formare şi dezvoltare profesională pentru lucrătorii în domeniu.
Integrarea unui sistem de tip smart într-un singur punct de comandă reprezintă una dintre cele mai mari provocări, la ora actuală.
‘Smart City’ – ce inseamna conceptul pentru locuitorii ţărilor dezvoltate
Gradul de implementare a soluţiilor tehnologice inovative cunoaşte, la ora actuală, un salt impresionant în Europa. Sunt zeci de ani de când capitale din state europene dezvoltate şi-au familiarizat locuitorii cu servicii inteligente, menite să le faciliteze accesul la achiziţia de bunuri, servicii sau la plata taxelor şi impozitelor.
Conform celui mai nou clasament al oraşelor în care sustenabilitatea urbană joacă un rol primordial, Stockholm a ocupat primul loc, în 2016.
Astfel, în ierarhia Ericsson City Index, care include 41 de oraşe europene, capitala Suediei excelează la implementarea de soluţii de tip smart, dar şi la maturitatea sectorului IT&C. La această din urmă categorie, însă, Londra deţine supremaţia.
Stockholm este urmat îndeaproape în top de Copenhaga, Helsinki, Singapore, Paris şi Viena, în timp ce pe un trend pozitiv se află Barcelona, Istanbul şi Jakarta. Ericsson City Index relevă, de asemenea, că Moscova şi Dubai au mai pierdut din viteză la capitolul sustenabilitate.
Nici Viena nu a stat deoparte, capitala Austriei fiind printre puţinele metropole care excelează la aproape toate categoriile de sustenabilitate, respectiv: Cea mai bună calitate a vieţii, Ecologism, Inovaţie sau Digitalizarea serviciilor administrative. AGERPRES
