Ediția de ieri a emisiunii Feel the Markets a adus în prim-plan unul dintre cele mai urmărite subiecte de pe Bursa de Valori București: viitorul Fondului Proprietatea și votul din Adunarea Generală a Acționarilor din 26 februarie, unde va fi decisă prelungirea mandatului Franklin Templeton. Invitații emisiunii, Călin Meteș și Daniel Naftali, manageri de portofoliu ai Fondului Proprietatea și reprezentanți Franklin Templeton, au vorbit despre direcția strategică a fondului, despre stabilitatea necesară pentru a genera valoare și despre perspectivele de listare ale unor companii rămase în portofoliu, precum Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom.
Mandatul de 4 ani: „stabilitate” și planificare pe termen lung
Franklin Templeton a propus acționarilor un mandat de administrare pe patru ani, argumentând că perioada recentă, marcată de mandate scurte și incertitudine, a afectat predictibilitatea și capacitatea de a construi proiecte cu impact real. Mesajul central: un mandat mai lung înseamnă stabilitate, planificare, continuitate în dialogul cu companiile din portofoliu și cu statul român (co-acționar în cele mai importante active), precum și posibilitatea de a pregăti listări care, în mod realist, au nevoie de 1–2 ani sau mai mult.
Reprezentanții administratorului au reiterat că, în aproape 16 ani de administrare, Fondul Proprietatea a fost un „organism viu”, cu multe episoade intense, dar și cu rezultate pe măsură: peste 7 miliarde de dolari returnate acționarilor prin dividende și programe de răscumpărare, respectiv peste 4,3 miliarde de dolari în tranzacții realizate, multe dintre ele pe piața de capital, inclusiv listări, plasamente private și accelerări de tip ABB.
Prioritatea strategică: creșterea valorii companiilor din portofoliu și guvernanță corporativă
În discuție a fost subliniat faptul că portofoliul FP este astăzi mai concentrat decât înainte de listarea Hidroelectrica, ceea ce nu reduce munca, ci o face mai „chirurgicală”: atenție sporită asupra activelor rămase și asupra modului în care acestea pot fi aduse la standarde de guvernanță și transparență compatibile cu piața de capital.
În viziunea Franklin Templeton, crearea de valoare vine din trei direcții:
implementarea celor mai bune standarde de guvernanță, susținerea investițiilor profitabile în companiile din portofoliu și promovarea listărilor la bursă. Listarea, în special la companiile de stat, a fost descrisă drept o reformă structurală ireversibilă, tocmai prin transparența și disciplina pe care le impune.
Listările din portofoliu: Aeroporturi București, Portul Constanța, Salrom
Un punct important al emisiunii a fost clarificarea ideii că listarea nu înseamnă automat vânzare din partea Fondului Proprietatea. Administratorul a explicat că există scenarii în care o companie poate face IPO printr-o ofertă primară (majorare de capital), atrăgând bani noi pentru investiții, în timp ce acționariatul majoritar al statului se poate menține.
Exemplul folosit: Aeroporturi București, unde, pe baza evaluării existente în situațiile financiare ale FP, o operațiune de majorare de capital cu emitere de acțiuni noi ar putea permite atragerea de peste 700–705 milioane euro, în timp ce statul ar putea rămâne acționar majoritar, cu peste 50%. În acest scenariu, Fondul Proprietatea ar putea contribui la succesul listării nu doar ca potențial vânzător, ci și ca acționar pe termen lung, prin credibilitate, experiență și relația cu investitorii.
Din perspectiva nevoilor de investiții, Aeroporturile București au fost prezentate ca un caz evident: creșterea traficului implică proiecte majore (inclusiv un nou terminal), iar piața de capital poate fi o soluție eficientă pentru finanțare, alături de beneficiile de transparență și vizibilitate.
Intenția statului de răscumpărare a participației la Aeroporturi București: surpriză și condiții
În emisiune a fost discutată și informația privind intenția companiei (în contextul aprobărilor interne) de a iniția demersuri pentru o potențială tranzacție de răscumpărare a participației Fondului Proprietatea la Aeroporturi București. Administratorul a spus că demersul a venit ca o surpriză și că nu au existat discuții prealabile, dar a punctat că orice tranzacție va fi evaluată strict prin prisma interesului acționarilor FP.
Mesajul a fost pragmatic: dacă o tranzacție are sens și se face la o valoare considerată echitabilă, Franklin Templeton va structura procesul, va negocia și va aduce propunerea în fața acționarilor pentru aprobare. Totodată, s-a subliniat diferența dintre evaluările folosite în situațiile financiare (care includ discounturi specifice participațiilor nelistate și ilichide) și evaluările care se fac atunci când o tranzacție devine iminentă, în cadrul unui proces complet de M&A, unde rolul advisorilor depășește simpla evaluare și intră în zona de structurare a tranzacției.
Două AGA consecutive: de ce 26 februarie și 30 martie
Un alt element important pentru investitori este faptul că, pe lângă AGA din 26 februarie, a fost convocată și o adunare la 30 martie, cu un subiect distinct: o informare privind raportul Mazars legat de procedura de selecție realizată de vechiul Comitet al Reprezentanților și supusă aprobării în septembrie. Franklin Templeton a precizat că nu a fost implicat în procedura analizată și că includerea subiectului în AGA este o obligație legală de informare și un exercițiu de transparență.
Totuși, „centrul de greutate” rămâne AGA din 26 februarie, unde se votează mandatul administratorului.
Trei variante de mandat în AGA: 4 ani, 1 an, sau 1 an în condiții acceptabile
În convocator există trei opțiuni discutate în emisiune:
varianta de 4 ani susținută de Franklin Templeton, varianta de până la 1 an propusă de Ministerul Finanțelor (pe care Franklin Templeton își rezervă dreptul să nu o accepte) și o a treia variantă – un mandat de 1 an, dar în condițiile pe care Franklin Templeton este dispus să le accepte, dacă acționarii nu aprobă mandatul de 4 ani.
Administratorul a insistat pe ideea că un mandat foarte scurt limitează capacitatea de a implementa proiecte și seamănă cu practica interimatului din multe companii de stat, unde managementul temporar afectează investițiile și strategia.
România, atractivă pentru investitori, dar cu o problemă majoră: lipsa de free-float și de IPO-uri
Discuția a atins și contextul mai larg al pieței: România rămâne atractivă prin randamente, creșterea fondurilor de pensii și interesul tot mai mare al investitorilor de retail, însă piața suferă din lipsa de „marfă” – puține acțiuni disponibile și un free-float insuficient în multe companii. De aici, concluzia naturală: este un moment bun pentru IPO-uri noi, iar listările din portofoliul FP pot juca un rol relevant.
La capitolul riscuri, invitații au menționat provocările macro legate de deficit și sustenabilitatea finanțării acestuia, dar și importanța reformelor structurale, inclusiv a guvernanței corporative, pentru a menține interesul investitorilor instituționali.
Mesaj către acționari: participați și votați
Franklin Templeton a transmis un apel clar către acționari: AGA din 26 februarie este decisivă, iar votul poate fi exprimat atât prin corespondență, cât și electronic, prin e-vote. Documentația completă se află pe site-ul Fondului Proprietatea, iar administratorul a anunțat că va publica și o propunere de vot.
Catalizatori urmăriți de investitori: discountul față de VUAN și lichidizarea portofoliului
Între temele de interes pentru perioada următoare se află propunerile de răscumpărări și reducere de capital (tratate ca mecanisme similare dividendelor), efortul de a reduce discountul dintre prețul de piață și valoarea activului net și accelerarea lichidizării portofoliului prin tranzacții și, ideal, listări.
În esență, mesajul emisiunii a fost că Fondul Proprietatea intră într-un moment de decizie, în care votul din AGA va seta cadrul pentru următoarea etapă: fie o administrare cu vizibilitate și proiecte pe termen lung, fie o perioadă de tranziție care poate întârzia catalizatorii majori – în special listările companiilor rămase în portofoliu.
