Consiliul de Administrație al Banca Națională a României s-a reunit în ședința din 19 ianuarie 2026 și a decis menținerea actualului cadru de politică monetară, într-un context caracterizat de presiuni inflaționiste persistente și de incertitudini economice interne și externe ridicate.
BNR menține dobânda-cheie și condițiile de lichiditate
BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, a fost menținută rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de Administrație a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Decizia reflectă abordarea prudentă a băncii centrale, în condițiile în care procesul de dezinflație avansează lent, iar riscurile la adresa stabilității prețurilor rămân semnificative.
Inflația: scădere marginală, dar presiuni persistente din zona de bază
Rata anuală a inflației IPC s-a redus ușor în ultimele luni din 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, față de 9,88% în septembrie. Scăderile de prețuri la combustibili și la LFO au fost însă contrabalansate în mare parte de accelerarea inflației de bază.
Indicatorul CORE2 ajustat a continuat să crească în trimestrul IV din 2025, atingând 8,5% în decembrie, comparativ cu 8,1% în septembrie. Evoluția reflectă presiunile provenite din dinamica salarială, nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, creșterea prețurilor unor produse agroalimentare, deprecierea cursului leu/euro și efectele indirecte ale scumpirii energiei electrice.
Inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) s-a situat la 8,6% în decembrie 2025, iar rata medie anuală IAPC a urcat la 6,8%, confirmând decalajul persistent față de media Uniunii Europene.
Evoluția economiei: creștere anuală modestă, dar semne de stagnare pe termen scurt
Activitatea economică s-a contractat ușor în trimestrul III 2025, cu o variație trimestrială negativă de 0,2%, după avansul de 1,1% din trimestrul anterior. În termeni anuali, PIB-ul a crescut cu 1,7%, susținut în principal de revenirea formării brute de capital fix, de accelerarea moderată a consumului privat și de contribuția pozitivă a exportului net.
Datele preliminare indică însă o stagnare a economiei în trimestrul IV 2025. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au continuat să scadă în termeni anuali, în timp ce sectorul construcțiilor a rămas pe un palier de creștere ridicat. Exporturile au evoluat mai favorabil decât importurile, contribuind la reducerea deficitului comercial și la temperarea deficitului de cont curent.
Piața muncii și costurile salariale, factori de presiune inflaționistă
Numărul salariaților din economie a continuat să se reducă în toamna anului 2025, iar rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară scădere după nivelul de 6,1% din trimestrul III. În același timp, sondajele indică o diminuare a intențiilor de angajare și o restrângere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Dinamica salariilor nominale a rămas ridicată, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a reaccelerat, menținând presiuni asupra inflației de bază.
Piețele financiare și creditarea: semnale mixte
Ratele de dobândă de pe piața monetară interbancară au continuat să scadă gradual la finalul anului 2025, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minimele ultimelor 13–14 luni. Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendință de depreciere moderată în ultimele luni ale anului, pe fondul ajustărilor de așteptări privind politica Fed și al măsurilor de consolidare fiscală interne.
Creditul acordat sectorului privat a continuat să încetinească, ajungând la o creștere anuală de 6,8% în noiembrie 2025. Componenta în lei a rămas dominantă, cu o pondere de 68,7%, deși ușor în scădere față de trimestrele anterioare.
Perspective: dezinflație lentă și riscuri ridicate în 2026
BNR anticipează o reducere graduală a inflației în primele luni din 2026, pe fondul efectelor de bază și al evoluției prețurilor materiilor prime. Totuși, expirarea schemelor de plafonare a energiei, majorările de taxe indirecte și procesul de consolidare bugetară vor continua să influențeze negativ dinamica prețurilor pe termen scurt.
Riscurile rămân ridicate, atât din mediul intern, cât și din cel extern, fiind legate de tensiunile geopolitice, politicile comerciale globale, evoluțiile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și de capacitatea României de a absorbi fondurile europene, inclusiv cele din programul Next Generation EU.
BNR rămâne vigilentă
În acest context, Consiliul de Administrație al BNR reafirmă angajamentul de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, într-un cadru care să sprijine creșterea economică sustenabilă și stabilitatea financiară. Banca centrală va continua să monitorizeze atent evoluțiile economice și să utilizeze instrumentele disponibile pentru atingerea obiectivului său fundamental.
Minuta ședinței de politică monetară din 19 ianuarie 2026 va fi publicată pe website-ul BNR la data de 29 ianuarie 2026, ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de Administrație dedicată politicii monetare este programată pentru 17 februarie 2026.
