Liderii Uniunii Europene s-au reunit într-un castel din Belgia, la doar câțiva kilometri de Maastricht – locul unde, în 1992, s-a decis unul dintre cei mai importanți pași ai integrării europene. De această dată, întâlnirea informală i-a adus la aceeași masă pe Mario Draghi și Enrico Letta alături de șefii de stat și de guvern, într-un context marcat de presiuni geopolitice și de nevoia urgentă de relansare a competitivității europene.
Deși nu s-a făcut un pas istoric comparabil cu Tratatul de la Maastricht, reuniunea a transmis un semnal de unitate și urgență. Sub mesajul simbolic „the cards are in our hands”, promovat chiar pe site-ul Consiliul European, liderii europeni au încercat să arate că Europa este pregătită să își redefinească poziția economică și strategică la nivel global, se arată într-o analiză a economiștilor de la ING Bank.
Competitivitatea europeană, între dereglementare și protecționism
Tema centrală a discuțiilor a fost recâștigarea competitivității și stimularea creșterii economice. În culise, diferențele tradiționale dintre marile economii europene au reapărut. Germania a susținut dereglementarea, simplificarea administrativă, integrarea pieței unice și o piață energetică europeană consolidată. Franța a pledat pentru politici „Made in Europe”, investiții publice suplimentare și utilizarea euroobligațiunilor pentru finanțare.
În final, mesajele transmise de președinta Ursula von der Leyen și de președintele Consiliului European au indicat o orientare mai apropiată de abordarea germană, însă fără angajamente clare privind noi cheltuieli fiscale comune.
„One Europe, One Market” – planul pentru 2027
Răspunsul strategic al Bruxelles-ului la competiția globală, inclusiv la ascensiunea Chinei, este inițiativa „One Europe, one market”, care ar trebui finalizată până la sfârșitul anului 2027. Planul are trei piloni principali: reducerea poverii administrative și eliminarea fenomenului de „gold-plating” (supralegiferare națională peste normele europene), consolidarea pieței interne prin reguli mai flexibile pentru fuziuni și crearea unei veritabile Uniuni a Piețelor de Capital, precum și dezvoltarea unei piețe energetice integrate, cu rețele transfrontaliere.
Un element important este intenția Comisiei Europene de a promova mai multe regulamente și mai puține directive, pentru a reduce fragmentarea legislativă dintre statele membre. De asemenea, s-a menționat posibilitatea utilizării mecanismului de cooperare consolidată, care permite unui grup de minimum nouă state să avanseze mai rapid în integrare economică.
Provocările rămân: finanțarea și implementarea
Deși direcția pare clară, implementarea rămâne principalul obstacol. Transferul de competențe către Bruxelles este, în continuare, sensibil politic. În plus, problema finanțării rămâne deschisă: fără stimulente financiare concrete, relansarea investițiilor private ar putea întârzia.
Economiștii de la ING Bank subliniază că Europa nu duce lipsă de planuri ambițioase, ci de implementare coerentă și coordonare între interesele naționale și cele comune. Următorul test va veni la summitul european din martie, când ideile generale discutate acum vor trebui transformate în măsuri concrete.
Pentru investitori, evoluțiile privind integrarea pieței unice, Uniunea Piețelor de Capital și politica energetică europeană pot avea implicații directe asupra fluxurilor de capital, evaluărilor companiilor și perspectivelor de creștere pe termen mediu în Uniunea Europeană.
