Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat astăzi prognozele de iarnă, evidențiind o reziliență surprinzătoare a economiei globale în pofida tensiunilor comerciale conduse de SUA și a incertitudinilor geopolitice ridicate. Conform noilor estimări, creșterea economică globală se menține la 3,3% în acest an, cu o revizuire pozitivă de +0,2 puncte procentuale față de estimările din octombrie, îmbunătățire datorată în principal Statelor Unite și Chinei. Nivelul este, remarcabil, aproape neschimbat față de acum un an, semn că economia globală a absorbit impactul inițial al șocului tarifar.
Reziliență economică în ciuda perturbărilor comerciale
FMI explică această performanță printr-o combinație de factori: detensionarea parțială a relațiilor comerciale, stimul fiscal peste așteptări, condiții financiare acomodative, adaptabilitatea sectorului privat la noile bariere comerciale și îmbunătățirea cadrului de politici în special în economiile emergente. Aceste elemente au amortizat efectele negative ale tarifelor și au susținut activitatea economică.
Investițiile în IT și AI, motorul creșterii
Un pilon central al rezilienței este explozia investițiilor în tehnologia informației, în special în inteligența artificială. Deși sectorul manufacturier rămâne anemic, investițiile IT ca pondere în PIB-ul SUA au atins cel mai ridicat nivel din 2001, stimulând investițiile totale și activitatea economică. Deși concentrarea este în SUA, efectele de propagare sunt vizibile la nivel global, mai ales în exporturile tehnologice ale Asiei.
Condiții financiare favorabile, dar cu riscuri de levier
Boom-ul investițiilor IT reflectă optimismul piețelor privind câștigurile de productivitate generate de AI și automatizare. De la finalul lui 2022, odată cu apariția primelor instrumente generative AI utilizate pe scară largă, piețele bursiere au crescut accelerat. Profiturile solide și condițiile financiare favorabile au facilitat finanțarea investițiilor, însă datoria capătă un rol tot mai important, crescând levierul. FMI avertizează că un levier mai mare poate amplifica șocurile dacă randamentele întârzie sau dacă condițiile financiare se înăspresc. În plus, ciclurile scurte de înlocuire a echipamentelor avansate pot presa marjele și pot necesita finanțare suplimentară.
Lecții din era dot-com
Comparația cu boom-ul dot-com (1995–2000) este relevantă. Deși ponderea investițiilor IT în PIB este comparabilă, ritmul actual a fost mai gradual, accelerând abia recent. Evaluările bursiere raportate la output au crescut într-un ritm similar, însă multiplii P/E au avansat mai moderat, susținuți de câștiguri mai robuste. Analiza FMI indică faptul că supraevaluarea potențială a indicelui bursier larg din SUA este aproximativ jumătate din cea din perioada dot-com. Vulnerabilitatea macroeconomică rămâne însă semnificativă din trei motive: concentrarea creșterii bursiere în acțiuni tech/AI, îndatorarea firmelor AI nelistate și capitalizarea mult mai mare raportată la PIB (226% în prezent, față de 132% în 2001), ceea ce face ca și corecții moderate să aibă impact puternic asupra consumului.
Riscuri pentru perspectivă: între potențial și corecții
Pe partea pozitivă, dacă AI își livrează promisiunile de productivitate, activitatea globală ar putea fi mai mare cu 0,3% față de scenariul de bază în acest an. Pe partea negativă, o dezamăgire a câștigurilor și o corecție a evaluărilor AI ar putea reduce creșterea globală cu 0,4%, conform unui scenariu din WEO octombrie 2025, cu efecte concentrate în SUA și Asia. Având în vedere creșterea ponderii deținerilor externe de acțiuni americane, pierderile de avere s-ar putea transmite global, afectând și economiile cu expunere tehnologică redusă, prin cerere externă mai slabă și costuri mai mari de finanțare.
Politici pentru stabilitate, disciplină și incluziune
FMI recomandă supraveghere prudențială fermă pe fondul evaluărilor ridicate și al creșterii datoriei, respectarea standardelor internaționale de capital și lichiditate și planuri de contingență. Politica monetară trebuie calibrată atent: un boom tehnologic persistent ar putea ridica rata neutră reală, necesitând înăsprire; un scenariu negativ ar cere reduceri rapide de dobândă. Independența băncilor centrale rămâne crucială. Fiscal, guvernele sunt îndemnate să refacă spațiul bugetar. În plan social, impactul inegal al AI asupra pieței muncii impune politici de recalificare, mobilitate și concurență, pentru a distribui beneficiile inovării.
Un exercițiu de echilibru
Economia globală dovedește reziliență, însă concentrarea investițiilor în tehnologie și riscurile financiare asociate pot amplifica volatilitatea. Provocarea pentru decidenți și investitori este să transforme actualul val tehnologic într-o creștere sustenabilă și incluzivă, evitând un nou ciclu boom-bust, într-un context geopolitic tot mai tensionat.
