Perspective asupra durabilității fiscale a SUA
Un studiu recent realizat de CFA Institute relevă îngrijorări semnificative în rândul profesioniștilor financiari privind sustenabilitatea finanțelor guvernamentale americane. Rezultatele indică o percepție predominant negativă asupra traiectoriei fiscale actuale a SUA, cu implicații majore pentru piețele financiare globale.
77% dintre respondenți consideră că finanțele guvernamentale americane nu sunt sustenabile, în timp ce 59% cred că investitorii în titluri de trezorerie americane își mențin încrederea în capacitatea de împrumut a guvernului. Această aparentă contradicție reflectă complexitatea percepțiilor pieței față de riscul suveran american.
Pesimismul este mai accentuat în rândul respondenților din piețele dezvoltate (79%) comparativ cu cei din piețele emergente (65%), sugerând o evaluare mai critică a situației fiscale americane în centrii financiare mature.
Studiul evidențiază și o schimbare fundamentală în percepțiile privind dominația monetară americană. 63% dintre respondenți anticipează că dolarul american va pierde statutul de principală monedă de rezervă în următorii 5-15 ani.
Această proiecție este susținută de mai mulți factori structurali:
• 38% favorizează un sistem monetar multipolar ca alternativă la dominația dolarului
• 12% preferă monedele digitale sau activele tangibile precum aurul
• În țările BRICS, 72% anticipează declinul statutului dolarului, cu India înregistrând cel mai ridicat nivel de scepticism (84%)
Totodată, datoria federală americană a depășit 35.000 miliarde USD, reprezentând 123% din PIB – un nivel ce excede chiar și maximele post-război mondial (119% din PIB). Această traiectorie nesustenabilă generează costuri semnificative, cu cheltuielile cu dobânzile proiectate să atingă 892 miliarde USD în 2024.
Analiza istorică relevă o lipsă de disciplină fiscală în ultimele decenii, cu liderii politici favorizând cheltuielile deficitare pentru inițiative populare, fără considerarea impactului pe termen lung asupra sustenabilității fiscale.
Un indicator îngrijorător este erodarea încrederii internaționale și scăderea proprietății străine asupra titlurilor de trezorerie americane, de la 34% în 2012 la 23% în 2024. Această tendință reflectă o diminuare graduală a încrederii creditorilor externi în sustenabilitatea fiscală americană.
Principalii deținători străini rămân:
• Japonia: 1.120 miliarde USD
• China: 780,2 miliarde USD
• Regatul Unit: 741,5 miliarde USD
De asemenea, SUA înregistrează deficite persistente ale contului curent înca din anii 2000, contrastând cu excedentele înregistrate de China și Japonia. Această dependență de finanțare externă exercită presiuni teoretice negative asupra cererii pentru dolarul american și ridică întrebări asupra stabilității pe termen lung.
În ciuda îngrijorărilor, dolarul american își menține dominația în mai multe segmente cheie, printre care, 59% din rezervele globale de schimb valutar (Q1 2024), moneda dominantă în tranzacțiile de schimb valutar, implicată în 17% din toate tranzacțiile (2023) și rămâne preferința pentru emisiunile de obligațiuni corporative globale, atât investment-grade cât și high-yield
Perspectiva locală
Pentru România este important ce se întâmplă cu moneda euro. Cursul leu/dolar este determinat indirect, prin euro. Schimburile comerciale cu SUA, și deci nevoia de dolar, sunt mici comparativ cu schimburile comerciale cu spațiul european. De asemenea, datoria publică a României este denominată preponderent în euro și lei, un procent nesemnificativ fiind denominat în dolari.
Însă, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României cuprind în proporție semnificativă dolarul (pe lângă euro, ca valute preponderente), deci fluctuația dolarului poate afecta valoarea rezervelor valutare ale țării noastre.
„Ne uităm cu atenție la evoluția dolarului, mai puțin ca element de raportare directă pentru cotația leului, ci mai mult ca indicator al stării economiei Statelor Unite ale Americii, care dă tonul economiei mondiale. Dolarul va trece în perioada următoare prin profunde transformări, ca urmare a politicilor comerciale ale noii administrații.”, a declarat Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România.
„În contextul unui război comercial, țările pot utiliza, pe lângă barierele tarifare și netarifare (reglementări), și monedele (de multe ori prin devalorizare). Ca urmare, atât cursurile de schimb, cât și ratele de dobândă pot prezenta o volatilitate ridicată. Astfel, dat fiind contextul global cu incertitudine ridicată, context care poate genera în continuare surprize și volatilitate, în protejarea propriilor economii, diversificarea – inclusiv pe diverse țări și valute – este esențială.”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România
