Aurul continuă să fie activul-vedetă al piețelor globale, iar în luna octombrie 2025 a depășit pragul de 4.200 de dolari pe uncie, stabilind un nou record absolut. În paralel, argintul se apropie de 52 de dolari pe uncie, marcând cea mai mare cotație din ultimii 40 de ani.
De la începutul anului, prețul metalului prețios a urcat cu aproape 39%, de la 2.600 la peste 4.200 dolari/uncie, pe fondul încheierii ciclului de înăsprire monetară al Rezervei Federale și al reorientării investitorilor către active rare, cu ofertă limitată.
Creșterea spectaculoasă reflectă un cumul de factori macroeconomici și geopolitici, amplificat de anunțul lui Jerome Powell privind sfârșitul programului de reducere a bilanțului Fed (Quantitative Tightening) și începutul unui nou ciclu de expansiune monetară. Lichiditatea din sistemul financiar american s-a redus dramatic, iar facilitatea de repo inversă a Fed a coborât aproape de zero, ceea ce determină banca centrală să reintroducă bani în circulație pentru a evita o criză de lichiditate.
Politica monetară și slăbiciunea dolarului, principalii catalizatori ai creșterii
Performanța excepțională a aurului în 2025 se datorează în primul rând relaxării politicii monetare din SUA. După ce Fed a început un ciclu de reduceri ale ratelor dobânzilor, Powell a confirmat acum și oprirea retragerii lichidității din economie, semnalând începutul unei perioade de stimulare similară celei din 2020–2021.
Această schimbare a sentimentului de piață a dus la o devalorizare accelerată a monedelor fiduciare și la o creștere masivă a interesului pentru activele rare: aur, argint și chiar Bitcoin. În prezent, aurul este tranzacționat la peste 4.200 USD, argintul la peste 52 USD, în timp ce Bitcoin rămâne sub presiune, la 111.000 USD, corectând ușor după raliul din vară.
În același timp, slăbiciunea dolarului american a făcut aurul mai accesibil pentru cumpărătorii internaționali, stimulând cererea globală. Un rol major îl au și achizițiile masive ale băncilor centrale, în special din economiile emergente, care își diversifică rezervele pentru a reduce expunerea la dolar și la riscurile geopolitice.
Fondurile ETF cu expunere pe aur au înregistrat intrări record, atingând active în administrare de aproape 300 de miliarde de dolari, în timp ce cererea fizică rămâne ridicată în Asia și Orientul Mijlociu.
Tensiunile geopolitice și contextul de lichiditate susțin cererea pentru aur
Incertitudinile politice și fiscale din SUA, Franța și Japonia, alături de tensiunile comerciale dintre marile economii, determină investitorii să-și reducă expunerea pe monedele principale.
Aurul și argintul beneficiază astfel de o reorientare globală către active de refugiu, în timp ce piața obligatară și acțiunile prezintă randamente ajustate în scădere.
Pe fondul creșterii cheltuielilor bugetare și al expansiunii monetare globale, analiștii consideră că metalele prețioase pot continua raliul. Totuși, există factori de risc ce trebuie urmăriți atent: o posibilă revenire a politicii de înăsprire monetară, o creștere a prețurilor petrolului sau o reducere a achizițiilor de aur de către băncile centrale.
Previziunile pentru 2026: între optimism și prudență
Analiștii anticipează că ascensiunea aurului ar putea continua și în 2026, însă opiniile rămân împărțite.
Goldman Sachs, UBS și ANZ Group se așteaptă la o continuare a creșterii până la praguri de 4.500 – 5.000 dolari/uncie, în timp ce scenariile optimiste leagă aceste evoluții de un nou val de relaxare monetară și de creșterea investițiilor în AI — un domeniu care alimentează cheltuieli bugetare uriașe și, implicit, deficite tot mai mari.
De cealaltă parte, instituții precum HSBC și Citi adoptă o perspectivă mai conservatoare, estimând prețuri între 3.000 și 3.500 dolari/uncie, avertizând că o stabilizare economică rapidă sau o apreciere a yuanului chinezesc ar putea reduce cererea asiatică pentru aur fizic.
Aurul își consolidează rolul de activ strategic
Dincolo de volatilitatea de moment, aurul își menține rolul strategic în arhitectura financiară globală.
Băncile centrale își măresc rezervele, fondurile ETF atrag capital consistent, iar investitorii individuali folosesc aurul ca instrument de diversificare și protecție împotriva inflației și devalorizării monedelor fiduciare.
Într-o lume tot mai multipolară, în care economiile emergente precum China și India își sporesc achizițiile, aurul tinde să devină a doua cea mai importantă rezervă internațională, după dolarul american. Această repoziționare subliniază și dimensiunea geopolitică a aurului – un simbol de stabilitate și independență financiară.
Concluzie
Aurul în 2025 oferă o demonstrație clară a rolului său dublu: activ de protecție în perioade de incertitudine și barometru al încrederii în politicile monetare globale.
Cu prețuri la maxime istorice, sprijinite de o lichiditate în creștere și de scăderea încrederii în monedele tradiționale, metalul galben rămâne ancora solidă într-un ocean de volatilitate.
Evoluția din 2026 va depinde de echilibrul delicat dintre dinamica dobânzilor, cursul dolarului, politicile băncilor centrale și stabilitatea geopolitică globală.
