Rămânem pozitivi în privința perspectivelor pentru aur, în pofida corecției recente a prețului, întrucât principalii factori de susținere – cererea băncilor centrale și interesul pentru activele de refugiu – se mențin la cote ridicate.
În luna octombrie, aurul a atins un nou record istoric de peste 3.300 USD/uncie, pe fondul unui val de cumpărări din partea investitorilor de retail. Ulterior, prețul a revenit sub pragul de 4.000 USD/uncie, ca urmare a marcării profiturilor, a unei îmbunătățiri temporare a sentimentului de risc și a incertitudinilor legate de poziționarea investitorilor, în contextul închiderii guvernamentale din SUA. Corecția a fost însoțită de retrageri din fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) susținute de aur.
Chiar și după această ajustare, aurul rămâne în creștere cu peste 50% de la începutul anului, sprijinit de cererea băncilor centrale și de rolul său tradițional de refugiu. Pe măsură ce Rezerva Federală a SUA continuă ciclul de reduceri ale dobânzilor, cumpărările prin ETF-uri sunt așteptate să revină.
Cererea globală de aur atinge un record istoric
Potrivit World Gold Council, cererea globală de aur a atins în trimestrul al treilea 1.313 tone, cel mai ridicat nivel trimestrial din istorie. Avansul a fost impulsionat de investițiile în aur prin fonduri ETF, monede și lingouri, precum și de achizițiile consistente ale băncilor centrale.
Investitorii prin ETF-uri au adăugat 222 tone, cel mai mare flux trimestrial din ultimii ani, în timp ce cererea pentru lingouri și monede s-a menținut solidă la 316 tone. De asemenea, băncile centrale au cumpărat 220 tone, în creștere cu aproape 30% față de trimestrul precedent, principalele achiziții fiind realizate de piețele emergente.
În schimb, cererea pentru bijuterii a scăzut cu 19% față de anul anterior, până la 371 tone, pe fondul prețurilor ridicate. Totuși, în valoare, cheltuielile pentru bijuterii au crescut cu 13%, până la 41 miliarde USD, deoarece prețurile mai mari au compensat volumele mai mici.
Băncile centrale continuă achizițiile
Băncile centrale rămân un pilon major al cererii pentru aur. În 3Q 2025, acestea și-au accelerat achizițiile după două trimestre de încetinire, cumpărând aproximativ 220 tone, cu 28% mai mult față de 2Q și peste media ultimilor cinci ani.
Banca Națională a Kazahstanului a fost cel mai mare cumpărător, urmată de Banca Centrală a Braziliei, care a revenit pe piață pentru prima dată din 2021. Polonia rămâne cel mai activ cumpărător din 2025, cu 67 tone.
Tot mai multe state își anunță intenția de a-și majora rezervele. Coreea de Sud ia în considerare adăugarea de aur pentru prima dată din 2013, iar Serbia vizează aproape dublarea rezervelor la 100 tone până în 2030.
Riscul principal pentru piață ar fi o eventuală inversare a trendului – vânzări din partea băncilor centrale. În Filipine, un oficial a sugerat vânzarea unei părți din rezervele „excesive”, iar în SUA, senatoarea Cynthia Lummis a propus vânzarea unei părți din aurul național pentru a cumpăra Bitcoin. Totuși, tendința generală pare structurală, băncile centrale continuând să își diversifice rezervele în favoarea aurului.
ETF-urile revin în atenție
Fondurile ETF susținute de aur au jucat un rol important în ascensiunea prețurilor, cu intrări record în trimestrul al treilea. Deși în ultimele săptămâni s-au înregistrat ieșiri moderate, se așteaptă reluarea achizițiilor pe măsură ce Fed continuă relaxarea politicii monetare. În prezent, traderii estimează cu o probabilitate de peste 70% o nouă reducere a dobânzii de politică monetară în decembrie.
Perspective pentru 2026
ING Research își menține viziunea pozitivă asupra aurului, considerând corecția actuală o ajustare sănătoasă, nu o schimbare de tendință. Într-un context global dominat de incertitudini geopolitice, cererea de active de refugiu rămâne puternică, iar eventualele scăderi ar putea atrage noi intrări din partea investitorilor retail și instituționali.
Principalele riscuri descendente sunt legate de o eventuală corecție masivă a piețelor financiare, care ar putea determina vânzări de aur pentru lichiditate, de diminuarea tensiunilor geopolitice sau de o reducere a cumpărărilor de către băncile centrale.
În scenariul de bază, ING estimează că prețul aurului va avea o medie de 4.000 USD/uncie în acest trimestru și 4.100 USD/uncie în primul trimestru din 2026, cu menținerea unei volatilități ridicate pe termen scurt.
