Două etape strategice: expansiune până în 2028 și consolidare până în 2030
În cadrul unei prezentări, conducerea Agroland Group a anunțat Strategia 2030, un plan amplu de dezvoltare care vizează creșterea accelerată a businessului pe toate liniile de activitate, urmată de o etapă de consolidare.
„Vorbim de o fază de sprint până în 2028, în care vom face o mare parte din investițiile planificate, și o fază de consolidare în perioada 2028–2030. După această etapă, Agroland va fi pregătită să devină un campion regional”, a declarat Horia Cardoș, CEO Agroland Group.
Strategia prevede extinderea operațiunilor pe piețele din Europa Centrală și de Est, dar și dezvoltarea internă prin investiții în tehnologie, digitalizare și creșterea capacităților de producție. „Avem încrederea mediului bancar și vom continua să construim încrederea investitorilor. Suntem un business tangibil, solid, profitabil și esențial – mâncarea va rămâne mereu o necesitate”, a subliniat Cardoș.
Agroland Food și divizia ouălor – piloni de creștere accelerată
Un punct central al noii strategii îl reprezintă extinderea diviziei Agroland Food, parte integrantă a grupului. Platforma de la Mihăilești, cu o investiție totală estimată la 20 milioane euro, este una dintre cele mai moderne din România. Capacitatea actuală de 300.000 de găini ouătoare va fi triplată până la 900.000 în următorii doi ani, urmând ca până în 2028 cifra de afaceri a diviziei să atingă 250 milioane lei.
„Vom lansa produse derivate din ou, precum maioneze, sosuri și preparate ready-to-eat. De asemenea, vom dezvolta o fabrică de ouă lichide la Caransebeș, cu o capacitate de 80 tone pe zi”, a explicat directorul diviziei.
Un alt proiect strategic este parteneriatul cu compania japoneză Kohshin, lider mondial în compostarea deșeurilor organice, care va duce la construcția unei fabrici de compost cu o capacitate anuală de 35.000 tone de produs finit. Aceasta va integra procese sustenabile de valorificare a resurselor în întreg lanțul Agroland – de la fermă până la retail.
Retail modern și extindere accelerată prin Agroland Mega
Divizia de retail, coordonată de Daniel Liciu, reprezintă cel mai vizibil pilon al Agroland Group. Formatul Agroland Mega, un concept unic pe piața locală, combină segmentele de Pet & Garden și hobby farming, inspirate din modelele de succes din Europa de Vest.
În 2024, compania a deschis 18 noi magazine, dintre care 7 sub formatul Agroland Mega, și are deja 26 de noi unități programate pentru 2025. Ținta pentru 2028 este depășirea pragului de 300 de magazine, iar până în 2030 – atingerea unei cifre de afaceri de 500 milioane lei, cu o marjă operațională de 10%.
„Segmentul în care se dezvoltă Agroland Mega este încă slab penetrat în România, dar potențialul este imens. Vrem să fim cât mai aproape de clienți, să promovăm un stil de viață responsabil și să aducem produsele bio în centrul experienței de cumpărare”, a declarat Liciu.
Extinderea vizează nu doar piața locală, ci și piețele externe, unde grupul analizează oportunități de achiziții sau parteneriate pentru a replica modelul de succes.
Digitalizare, sustenabilitate și guvernanță corporativă
Un element important al strategiei 2030 este digitalizarea completă a sistemelor interne. Agroland va migra de la un ERP local la o soluție globală, care va eficientiza procesele și va sprijini expansiunea internațională.
În paralel, compania integrează principii ESG în toate liniile de business, prin reducerea amprentei de mediu, valorificarea resurselor agricole și investiții în energie verde. „Guvernanța corporativă, sustenabilitatea și profesionalizarea echipelor sunt pilonii care ne vor susține în următorul deceniu”, a spus Cardoș.
Agroland 2030 – către statutul de campion regional
După 2030, Agroland își propune să devină un campion regional al industriei agroalimentare, capabil să preia și să dezvolte businessuri complementare în Europa Centrală și de Est.
„România are potențialul de a genera campioni regionali. Agroland vrea să fie unul dintre ei — o companie românească puternică, profitabilă, care contribuie la securitatea alimentară și la dezvoltarea economiei verzi”, a concluzionat Horia Cardoș.
