India a decis să prelungească suspendarea taxelor de import pentru bumbac până la sfârșitul anului, oferind o relaxare pe termen scurt industriei textile și de confecții. Totuși, această măsură ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Introdusă inițial în august, scutirea a eliminat o taxă de 11% asupra importurilor, măsură care va crește probabil fluxurile de bumbac străin provenind de la exportatori cheie, inclusiv Statele Unite, Australia, Brazilia și Africa.
Anunțul a avut un impact imediat asupra piețelor globale de bumbac, prețurile recuperându-se după scăderile anterioare și înregistrând o creștere de 0,2%. Cu toate acestea, deși se preconizează că măsura va reduce costurile pentru producătorii indieni de textile, ea riscă să submineze cererea internă de bumbac. Observatorii pieței avertizează că fermierii locali ar putea fi supuși unei presiuni majore asupra prețurilor, mai ales că noua recoltă intră pe piață alături de aprovizionări importate mai ieftine.
Tensiunile comerciale cu SUA se adâncesc
India a majorat deja prețul minim de sprijin (MSP) pentru bumbacul din noul sezon cu 7,8%, la 8.110 rupii pe 100 kg, în efortul de a proteja fermierii. Cu toate acestea, prețurile actuale de pe piață se situează în jurul valorii de 7.000 de rupii, ceea ce sugerează că guvernul ar putea fi obligat să achiziționeze un volum record de bumbac pentru a stabiliza piața. Acest lucru ar putea duce la creșterea costurilor de achiziție și la provocări în ceea ce privește stocurile, punând la încercare reziliența fiscală a programelor de sprijin agricol.
Scutirea vine pe fondul escaladării tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Președintele Donald Trump a dublat recent tarifele pentru exporturile indiene, taxele crescând până la 50% pentru categorii cheie, precum articolele de îmbrăcăminte și bijuteriile. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere că SUA este cea mai mare piață a Indiei pentru aceste bunuri, cu livrări în valoare de aproape 22 de miliarde de dolari în 2024, adaugă Radu Puiu.
În conformitate cu noul cadru tarifar, taxele se aplică doar produselor care sunt fabricate fără materii prime americane. Produsele care conțin cel puțin 20% conținut de origine americană sunt parțial protejate deoarece această cotă este scutită de taxa suplimentară.
Totuși, articolele care nu ating acest prag sunt supuse unor tarife vamale aplicate întregii lor valori. Pentru exportatorii indieni, acest lucru creează atât o oportunitate, cât și o constrângere: integrarea materialelor americane poate atenua o parte din impactul tarifelor, dar realinierea lanțului de aprovizionare este complexă și costisitoare.
Exporturile de textile și îmbrăcăminte ale Indiei către SUA ilustrează provocările existente. După o ușoară scădere de la 10,44 miliarde de dolari în anul fiscal 23 la 10,02 miliarde de dolari în anul fiscal 24, exporturile au revenit la 10,91 miliarde de dolari în anul fiscal curent.
În același timp, exporturile totale de textile au urmat o traiectorie similară, scăzând de la 35,55 miliarde de dolari în anul fiscal 23 la 34,40 miliarde de dolari în anul fiscal 24, înainte de a se redresa la 36,55 miliarde de dolari în anul fiscal curent. Pe parcursul acestei perioade, SUA a rămas piața dominantă a Indiei, absorbind aproape 30% din totalul exporturilor.
Rivalii Indiei recuperează teren
Cu toate acestea, concurența se intensifică. China rămâne principalul furnizor de textile și îmbrăcăminte către SUA, urmată de Vietnam, India și Bangladesh. Un aspect crucial este faptul că Vietnamul și Bangladeshul se confruntă cu tarife de numai 20%, mult mai mici decât cele impuse Indiei. Această disparitate slăbește competitivitatea relativă a Indiei și riscă să devieze cererea SUA către alți producători cu costuri reduse.
Prelungirea scutirii de taxe vamale reflectă o dublă necesitate: oferirea unei relaxări imediate sectorului textil orientat spre export al Indiei, atenuând în același timp impactul tarifelor SUA. Pentru producătorii de îmbrăcăminte, accesul la bumbac importat mai ieftin reduce costurile de producție și ajută la temperarea scăderii comenzilor din cea mai mare piață a lor, explică analistul financiar al XTB România.
Mai mult, politica subliniază și o dilemă structurală. Deși este benefică pentru exportatori, duce la scăderea prețurilor interne ale bumbacului, forțând guvernul să intervină prin programe costisitoare de achiziții. În contextul încetinirii consumului și al creșterii stocurilor, India se confruntă cu provocarea de a echilibra bunăstarea fermierilor cu competitivitatea industrială.
Decizia prelungește dilema Indiei
Pe termen lung, scutirea câștigă timp, dar nu rezolvă presiunile. Cu excepția cazului în care cererea globală se consolidează sau negocierile comerciale relaxează presiunea tarifară, sectorul textil din India va continua să se confrunte cu presiuni asupra marjelor. În același timp, dependența prelungită de subvenții și achiziții ar putea pune presiune pe finanțele publice.
În cele din urmă, această măsură evidențiază poziția precară a Indiei în comerțul global: prea mare pentru a se retrage, prea expusă politicilor protecționiste și din ce în ce mai provocată de concurenți precum Vietnamul și Bangladeshul, mai arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
