Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 17 februarie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și păstrarea coridorului simetric format din rata facilității Lombard la 7,50% și rata facilității de depozit la 5,50%.
Totodată, nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas nemodificate.
Inflația încetinește lent, dar rămâne la niveluri ridicate
Rata anuală a inflației a coborât marginal la 9,69% în decembrie 2025, de la 9,88% în septembrie, pe fondul ieftinirii combustibililor și al unor ajustări pe segmentul alimentelor. În ianuarie 2026, inflația a scăzut ușor la 9,62%.
În schimb, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce în trimestrul IV 2025, ajungând la 8,5%, sub presiunea costurilor salariale, a așteptărilor inflaționiste și a efectelor indirecte ale scumpirii energiei și deprecierii leului.
Pe ansamblul anului 2025, inflația a crescut semnificativ comparativ cu finalul lui 2024, în principal ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețului energiei electrice și a majorării cotelor de TVA și accizelor. Indicatorul armonizat IAPC a urcat la 8,6% în decembrie 2025.
Economia încetinește: contracție în trimestrul IV
Datele preliminare arată că economia României s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, iar creșterea anuală a PIB a încetinit la doar 0,1%. Pentru întreg anul 2025, avansul economic a fost de 0,6%, sub nivelul din 2024.
Consumul și producția industrială au rămas sub presiune, în timp ce lucrările de construcții au continuat să crească, dar într-un ritm mai temperat. Deficitul comercial s-a redus în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a temperat creșterea, pe fondul unei ajustări a importurilor.
Pe piața muncii, rata șomajului BIM a scăzut ușor în trimestrul IV, însă dinamica salariilor și a costurilor unitare cu forța de muncă rămâne un factor de presiune pentru inflație.
Piețele financiare: randamente în scădere, volatilitate pe curs
În prima parte a anului 2026, cotațiile din piața monetară interbancară au continuat să scadă, revenind la niveluri similare celor din aprilie 2025. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minime ale ultimelor 18 luni, pe fondul îmbunătățirii percepției investitorilor asupra riscului fiscal.
Cursul leu/euro a înregistrat o volatilitate temporară la începutul lunii ianuarie, revenind ulterior la nivelurile anterioare, în timp ce raportul leu/dolar a fost influențat de deprecierea semnificativă a monedei americane pe piețele internaționale.
Creditarea sectorului privat și-a temperat ritmul anual de creștere la 6,2% în decembrie 2025, cu o ușoară reducere a ponderii creditului în lei în total.
Prognoza BNR: corecție dezinflaționistă în a doua parte din 2026
Potrivit noului Raport asupra inflației, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în trimestrul I 2026, urmând o creștere temporară în trimestrul II, determinată de efecte de bază și ajustări pe segmentul alimentar.
O corecție descendentă mai accentuată este anticipată în trimestrul III 2026, odată cu disiparea efectelor generate de șocurile anterioare din energie și fiscalitate. De la mijlocul anului 2027, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei BNR, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste asociate deficitului de cerere agregată și consolidării bugetare.
Mesaj pentru piețe: prudență și stabilitate
În contextul incertitudinilor legate de consolidarea fiscală, de mediul geopolitic și de deciziile BCE și Fed, BNR transmite un mesaj de prudență, menținând o politică monetară restrictivă pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară.
Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 7 aprilie 2026, iar minuta deliberărilor va fi publicată pe 27 februarie.
