Procesul-verbal al ședinței din septembrie a Băncii Centrale Europene (BCE), publicat recent, arată o decizie unanimă de a menține dobânzile neschimbate. Membrii Consiliului guvernatorilor au considerat că aceasta este cea mai potrivită reacție în fața incertitudinilor persistente și ridicate din economia europeană și globală.
Documentul sugerează că BCE și-a exprimat mai multă încredere în reziliența zonei euro, deși nu a menționat explicit Spania atunci când s-a referit la performanțele excepționale din regiune.
Se arată că economia zonei euro a fost mai rezistentă decât se anticipase în trimestrul al doilea, în principal datorită rezultatelor remarcabile ale celei de-a patra economii ca mărime din zonă. Totuși, alte economii nu au performat la fel de bine, lucru reflectat și în slăbirea piețelor lor ale muncii.
Procesul-verbal evidențiază și faptul că unele ipoteze privind scăderea ratei de economisire a gospodăriilor au fost puse sub semnul întrebării. Membrii BCE au subliniat că incertitudinea economică nu este pe cale să dispară curând, iar într-un astfel de context, este firesc ca gospodăriile să economisească mai mult din motive de precauție.
De asemenea, există preocupări tot mai mari privind capacitatea Europei de a susține ceea ce este numit „momentul euro global”. Deși mesajul în favoarea integrării și consolidării structurale a fost sprijinit de toți membrii Consiliului guvernatorilor, s-a observat că progresele în implementarea reformelor rămân limitate.
Potrivit Consiliului European pentru Inovare în Politici, doar 11% dintre propunerile raportului Draghi au fost puse integral în aplicare la un an de la publicare.
În ceea ce privește inflația, BCE a constatat că riscurile asociate proiecțiilor sunt echilibrate, fiind identificate atât pe partea superioară, cât și pe cea inferioară.
Totuși, se menționează că mai mulți membri consideră că riscurile sunt înclinate spre o inflație mai scăzută decât cea anticipată, în timp ce doar câțiva văd pericolul unei inflații peste țintă.
Mediul economic rămâne caracterizat printr-un grad ridicat de incertitudine, cauzat atât de volatilitățile politicii comerciale globale, cât și de evoluțiile geopolitice recente.
În acest context, Consiliul guvernatorilor a considerat justificată menținerea ratelor neschimbate, întrucât situația actuală se poate modifica semnificativ la un moment dat, însă este dificil de anticipat când și în ce direcție. Toți membrii au sprijinit propunerea economistului-șef Philip Lane de a păstra neschimbate cele trei rate-cheie ale BCE, fără opinii divergente.
În concluzie, deși celebra expresie „good place” apare doar de două ori în document, este clar că BCE consideră actuala politică monetară drept cea mai bună opțiune pentru a face față incertitudinii economice.
Totodată, procesul-verbal sugerează că instituția este mai pregătită să reacționeze la o eventuală schimbare a contextului macroeconomic decât estimează piețele financiare.
Perspective: BCE ar putea păstra dobânzile neschimbate încă doi ani, dar…
Privind înainte, probabilitatea unei noi reduceri a dobânzilor de către BCE rămâne scăzută. Banca Centrală pare confortabilă cu ceea ce numește o „poziție favorabilă”.
Potrivit propriilor prognoze, economia zonei euro ar urma să crească cu puțin peste 1% anual, în timp ce inflația s-ar stabiliza în jurul nivelului de 2% în următorii ani — o combinație care nu justifică, deocamdată, o schimbare de direcție a politicii monetare.
Cu toate acestea, există argumente cu o tentă mai „dovish”, care ar putea determina BCE să adopte o atitudine mai relaxată în lunile următoare.
Printre acestea se numără efectele întârziate ale tarifelor impuse de Statele Unite, întărirea cursului euro, incertitudinile politice din Franța sau eventualele întârzieri ale stimulului fiscal în Germania.
Dacă aceste riscuri se vor materializa, BCE ar putea recurge la una sau două reduceri suplimentare ale dobânzilor. În caz contrar — și acesta este scenariul de bază — ratele vor rămâne neschimbate cel puțin în următorii doi ani.
