Pentru majoritatea familiilor din România, locuința este cel mai valoros activ pe care îl vor deține vreodată — și, paradoxal, cel mai puțin protejat. Într-un an marcat de explozia din Rahova și de inundațiile din Prahova, discuția despre asigurarea locuinței a încetat să mai fie una teoretică. Andreea Vlasie, Membru al Directoratului UNIQA Asigurări, a explicat în emisiunea PePLUS unde se opresc de fapt acoperirile poliței obligatorii, ce riscuri produc cele mai mari daune și cum s-a schimbat comportamentul clienților după fiecare eveniment major.

I. De la obligație legală la instrument de protecție financiară

Percepția asupra asigurării de locuință a evoluat vizibil în ultimii ani, chiar dacă gradul de penetrare rămâne scăzut. Dacă în trecut polița era tratată fie ca o obligație impusă de lege, fie ca o cheltuială suplimentară în bugetul lunar al familiei, numărul contractelor a crescut în ultima perioadă, iar motivul acestei creșteri ține mai puțin de reglementare și mai mult de conștientizare.

Reprezentanta UNIQA subliniază și o schimbare de conținut, nu doar de volum: acum câțiva ani, clientul care cerea o asigurare de locuință se gândea la pereți, la acoperiș și la riscurile clasice. Astăzi, discuția include bunurile din interiorul locuinței dar și anexele, garajele sau boxele — categorii ale căror valori cumulate îi surprinde de regulă chiar și pe proprietari atunci când o calculează pentru prima dată.

Există aici o distincție importantă pentru cei care au cumpărat locuința prin credit ipotecar: în acest caz, polița este de regulă obligatorie prin contractul de finanțare. Deficitul de acoperire se concentrează, prin urmare, în rândul proprietarilor fără credit — cei care pornesc de la premisa că evenimentul nedorit nu li se va întâmpla lor sau că economiile personale vor acoperi o eventuală pagubă.

Întrebarea practică rămâne însă alta: ce acoperă, concret, fiecare dintre cele două polițe disponibile în România, care sunt riscurile cu ponderea cea mai mare în despăgubiri și ce anume trebuie să verifice un client înainte de a semna. Detaliem în continuare.

II. PAD și polița facultativă: două produse care se completează, nu se exclud

Cea mai frecventă confuzie din piață, spune Andreea Vlasie, este convingerea că deținerea poliței obligatorii PAD elimină nevoia unei asigurări facultative. În realitate, cele două produse acoperă zone diferite de risc și sunt gândite să funcționeze împreună.

Numărul polițelor PAD se situa la începutul acestui an în jurul a 2,4–2,5 milioane de contracte, în creștere față de anii precedenți, dar încă departe de acoperirea integrală a fondului locativ. Diferența dintre acest nivel și numărul locuințelor din România rămâne cel mai bun indicator al gradului de subasigurare.

III. Unde se produc, de fapt, daunele

În portofoliul UNIQA, ponderea cea mai mare a daunelor majore este generată de inundații, urmate de incendii. A treia categorie, adesea ignorată de clienți la momentul semnării, este răspunderea civilă: situația în care o defecțiune la o instalație comună produce pagube în apartamentul vecinului, fără ca proprietarul să aibă o culpă directă.

La capitolul inovație de produs, două clauze merită semnalate. Prima, deja activă, acoperă infestarea cu dăunători — introdusă după un focus grup cu clienți care au indicat această nevoie ca fiind reală și frecventă, cu un termen de intervenție asumat de maximum 24 de ore. A doua, anunțată pentru această vară, este o clauză de consiliere psihologică pentru minorii victime ale bullying-ului, inclusă în asigurarea de locuință — o extindere neobișnuită pentru un produs de tip property.

IV. Cele cinci verificări obligatorii înainte de a semna o poliță

V. Ce se întâmplă după daună: viteza de reacție contează

Regula de bază, transmisă de asigurător, este notificarea cât mai rapidă. Dacă acest lucru nu este posibil imediat, minimul necesar este documentarea fotografică a pagubei în starea ei inițială: o inundație uscată nu mai poate fi evaluată la aceeași severitate ca una constatată în primele ore.

Din punct de vedere operațional, UNIQA a mutat o parte importantă a fluxului în zona digitală. Notificarea se poate face prin call center, prin chatbotul ANA — disponibil în afara programului clasic de 9:00–18:00 — sau direct din portalul de client MyUNIQA, unde clientul își poate verifica statusul dosarului și relua un flux întrerupt. Chatbotul poate returna fie o ofertă imediată de despăgubire, cu reparație în regie proprie, fie poate declanșa procedura clasică, în care un agent constatator se deplasează la fața locului.

VI. Barierele care mai țin piața pe loc

Prima și cea mai importantă rămâne percepția de cost: polița încă este tratată de o parte a populației ca o cheltuială, nu ca un beneficiu contingent. A doua este complexitatea documentației — condițiile de asigurare presupun zeci de pagini de termeni și reglementări, greu de parcurs de un client neasistat. A treia, specifică mediului rural, ține de documentația incompletă a proprietății și de materialele de construcție neasigurabile, cazul locuințelor din chirpici fiind cel mai frecvent.

Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și educațional și reprezintă o sinteză editorială a discuției purtate în cadrul emisiunii PePLUS. Informațiile prezentate nu constituie consultanță financiară, de asigurări sau recomandare de achiziție a unui produs. Condițiile concrete de acoperire, excluderile și limitele de despăgubire sunt cele prevăzute în contractul de asigurare și în condițiile generale ale asigurătorului. Cifrele menționate au fost preluate din declarațiile invitatului și necesită verificare independentă înainte de utilizare.