Ultima emisiune PePLUS l-a avut ca invitat pe George Moț, fondatorul platformei Desprepensiiprivate.ro, pentru a clarifica una dintre cele mai importante și controversate teme din piața pensiilor private: mecanismul de plată a pensiilor din Pilonul II, Pilonul III și pensiile ocupaționale, după ce legea adoptată de Parlament în toamna lui 2025 a fost declarată neconstituțională.
Noua lege ar fi stabilit, pentru prima dată după 17 ani de funcționare a sistemului, modul în care participanții își vor primi efectiv banii acumulați. Însă decizia CCR a trimis proiectul înapoi în Parlament, generând noi întrebări, incertitudini și așteptări.
De ce a fost declarată legea neconstituțională
Contrar percepției publice că ar exista multiple motive, George Moț a clarificat că CCR a respins legea pentru un singur articol: cel care permitea persoanelor diagnosticate cu cancer să retragă integral suma acumulată în conturile de pensie privată. Curtea a considerat această prevedere o formă de discriminare pozitivă, întrucât acorda un tratament preferențial unei categorii de bolnavi în detrimentul altora, fără o fundamentare constituțională. Deși argumentul poate părea cinic, CCR a decis că raportarea diferențiată la diverse boli ar crea inechități și un precedent dificil de gestionat.
Acum, Parlamentul are două variante pentru eliminarea discriminării: fie elimină complet excepția pentru bolnavii oncologici, fie introduce o listă extinsă de boli grave, lucru greu de implementat și care ar deturna discuția de la scopul principal al legii — mecanismul de plată a pensiilor private.
Ce prevedea noua lege de plată a pensiilor private
Legea respinsă stabilea trei modalități de plată:
1. Plata unică, limitată la maximum 30% din activ.
2. Plăți programate, cu rate lunare și perioadă stabilită prin hotărâre de guvern.
3. Plată viageră, prin fonduri speciale care ar trebui înființate.
La prima vedere, arhitectura legislativă părea aliniată cu recomandările OECD și EIOPA. În realitate însă, spune George Moț, multe prevederi puneau România într-o situație unică în Europa, în special pentru că:
• la plata programată, participanții nu își pot stabili singuri rata și perioada, acestea fiind stabilite de Guvern și putând fi modificate anual;
• limita de retragere de 30% nu era însoțită de stimulente fiscale, cum se întâmplă în alte țări unde această retragere este neimpozabilă;
• fondurile de plată programată ar fi avut dreptul să investească doar în titluri de stat și depozite, ceea ce ar reduce semnificativ randamentele comparativ cu fondurile de acumulare din Pilonul II, care au beneficiat de aportul acțiunilor în ultimii ani;
• fondurile de plată viageră, deși prevăzute în lege, sunt dificil de implementat din cauza capitalizării necesare și probabil nu vor apărea prea curând.
În plus, legea introducea un prag de 123.000 lei, peste care participanții ar fi avut mai multă libertate în stabilirea ratei lunare, ceea ce generează o diferență între cei cu sume mari acumulate și majoritatea participanților, ale căror active sunt mult sub acest nivel.
De ce a fost criticată legea și cine a influențat redactarea ei
George Moț a explicat că procesul de consultare publică a fost superficial, iar organismele independente și societatea civilă nu au fost ascultate real. Deși ASF și APAPR au avut un rol central în redactarea legii, experții independenți au avut la dispoziție doar câteva minute pentru argumente, iar amendamentele lor au fost respinse în bloc. Astfel, legea a ajuns să reflecte aproape exclusiv poziția administratorilor de fonduri și a autorității de supraveghere, nu neapărat interesele participanților.
Legea veche vs. legea nouă – avantaje și dezavantaje pentru participanți
În prezent, cei care ies la pensie beneficiază de un cadru mai flexibil, în care participantul decide cum și când își retrage banii. Plățile eșalonate pot fi ajustate, iar restul sumelor pot fi retrase integral în orice moment, cu condiția plății taxelor potrivite. Dezavantajul acestui sistem este că sumele rămase de plată nu sunt investite și își pierd din valoare în timp.
Noua lege propunea investiții pe durata plăților, ceea ce teoretic ar proteja sumele de inflație. Practic însă, deoarece investițiile se vor face exclusiv în depozite și titluri de stat, randamentele ar putea fi insuficiente pentru a compensa inflația. Mai mult, profitul se încasează obligatoriu doar în ultima rată, ceea ce expune câștigurile unei erodări semnificative dacă inflația depășește 5–6%.
Pentru participanții care ies la pensie în următorii 1–3 ani, actuala legislație oferă flexibilitate și posibilitatea unui management personalizat al taxelor. Cei care vor ieși la pensie după intrarea în vigoare a noii legi nu vor avea această libertate și vor primi pensia în condițiile stabilite de stat.
Impactul asupra celor peste 9 milioane de participanți și perspectiva pentru următorii ani
Noua lege nu afectează stabilitatea Pilonului II și III, deoarece plata pensiilor private nu se bazează pe mecanism intergenerațional. Fiecare participant își primește banii proprii, iar fondurile au un buffer mare de lichiditate. Problema demografică și presiunea pe buget vor afecta pensiile publice, nu cele private.
Pentru cei care ies la pensie în prezent, legislația actuală reprezintă o oportunitate unică: flexibilitate, libertatea de a decide, posibilitatea simulării fiscale optime și protecție mai bună împotriva inflației prin retragerea sumelor într-o perioadă mai scurtă.
Pentru generațiile viitoare, lucrurile ar putea fi diferite. Dacă Parlamentul va elimina doar articolul declarat neconstituțional, legea va fi promulgată aproape identic cu forma propusă inițial, ceea ce înseamnă un regim mult mai restrictiv pentru participanți.
Concluzie
Discuția din emisiunea PePLUS a arătat că România se află într-un moment decisiv privind arhitectura pensiilor private. Noua lege ar trebui să protejeze participanții și să ofere un cadru predictibil, echitabil și transparent. Totuși, forma inițială ridică numeroase semne de întrebare privind libertatea de alegere, impozitarea, randamentele viitoare și rolul statului într-un sistem care ar trebui să fie, prin definiție, privat.
Până la adoptarea unei versiuni finale, participanții aflați aproape de vârsta pensionării trebuie să analizeze atent avantajele legislației actuale, întrucât după intrarea în vigoare a noii legi, opțiunile lor vor fi mult mai limitate.
