Fraudele online au devenit una dintre cele mai mari amenințări financiare pentru consumatori, într-un context în care digitalizarea serviciilor bancare avansează rapid, iar tehnologia este folosită tot mai sofisticat și de către infractori. Acesta a fost subiectul ediției recente a emisiunii #PePLUS, unde tema combaterii fraudelor online a fost analizată în detaliu alături de Ramona Rusu, președintele Comisiei Antifraudă din cadrul Asociației Române a Băncilor.
Discuția a pornit de la realitatea că, deși tipologiile de fraudă nu sunt neapărat noi, metodele utilizate de fraudatori se schimbă constant. Aceștia se adaptează rapid la evoluția tehnologică, folosesc informații reale din spațiul public și construiesc povești credibile, menite să inducă în eroare victimele. Scopul este întotdeauna același: obținerea de bani sau de date bancare care permit accesul ulterior la fondurile victimelor.
Inteligența artificială și fraudele cu investiții
Unul dintre cele mai periculoase fenomene recente este utilizarea inteligenței artificiale în fraudele online. Prin tehnologii de tip deepfake, fraudatorii folosesc imaginea și vocea unor persoane publice pentru a promova scheme false de investiții. Mesajele promit câștiguri rapide și sigure, folosind figuri credibile din spațiul public pentru a convinge victimele să transfere bani sau să investească în platforme inexistente.
Aceste fraude sunt extrem de eficiente deoarece exploatează dorința de câștig rapid și încrederea oamenilor în autorități sau persoane cunoscute. Mai mult, mesajele sunt adesea redistribuite de utilizatori de bună-credință, ceea ce duce la o propagare rapidă și la creșterea numărului de potențiale victime.
În contextul actual, cele mai frecvente tipuri de fraude online identificate în România sunt legate atât de dorința de câștig rapid, cât și de inducerea unei stări de urgență sau teamă, iar printre cele mai întâlnite se numără:
• fraudele cu investiții, în care sunt promovate câștiguri rapide prin acțiuni, criptomonede sau platforme false, folosind adesea imaginea unor persoane publice sau instituții cunoscute;
• fraudele prin impersonarea autorităților sau băncilor, unde victimele sunt contactate telefonic sau prin mesaje care par a veni de la BNR, ANAF, DIICOT sau instituții bancare;
• fraudele care implică aplicații de control la distanță, prin care utilizatorii sunt convinși să instaleze aplicații ce permit preluarea accesului la telefon și la datele bancare;
• fraudele prin WhatsApp sau SMS, care folosesc mesaje aparent trimise de persoane cunoscute, solicitând voturi, accesarea unor link-uri sau transferuri urgente de bani;
• phishing-ul clasic prin e-mail sau SMS, care redirecționează utilizatorii către site-uri false pentru introducerea datelor cardului sau a credențialelor de autentificare;
• fraudele comerciale online, în care sunt create site-uri false ce imită magazine reale și oferă produse la prețuri extrem de atractive.
Cum funcționează frauda prin controlul telefonului
Un alt tip de fraudă extrem de răspândit este cel care implică instalarea unor aplicații de control la distanță pe telefon. Sub pretextul oferirii de „suport tehnic” pentru investiții sau pentru operațiuni bancare, victimele sunt convinse să instaleze aplicații precum TeamViewer sau AnyDesk. Deși aceste aplicații sunt legitime, ele permit fraudatorilor să vadă mesajele SMS, inclusiv codurile de autentificare trimise de bancă.
Odată obținute aceste informații, infractorii pot instala aplicația de mobile banking pe propriul dispozitiv și pot autoriza tranzacții în numele victimei. Deși operațiunile sunt validate cu coduri reale, responsabilitatea gestionării datelor revine utilizatorului, iar recuperarea banilor devine extrem de dificilă.
Frauda prin impersonarea autorităților
Un scenariu tot mai frecvent este cel în care victimele sunt contactate telefonic de persoane care pretind că reprezintă instituții precum BNR, DIICOT, poliția sau chiar bănci comerciale. Prin tehnici de spoofing, pe ecranul telefonului apare un număr real al instituției, ceea ce sporește credibilitatea apelului.
Victima este informată că datele sale au fost compromise sau că este implicată într-o anchetă, fiind îndemnată să contracteze un credit „pentru a-și proteja banii”. Ulterior, i se cere să retragă numerar și să depună sumele în ATM-uri de criptomonede, moment în care banii devin practic imposibil de recuperat.
WhatsApp și furtul de identitate
Fraudele prin WhatsApp continuă să facă numeroase victime. Un exemplu des întâlnit este mesajul prin care utilizatorii sunt rugați să voteze un cunoscut într-un concurs, accesând un link. Odată accesat, link-ul oferă infractorilor acces la agenda telefonică, iar mesajele frauduloase sunt trimise automat către contacte.
În alte cazuri, victima primește un mesaj aparent de la o persoană apropiată care solicită urgent bani, invocând o situație de criză. Transferul se face rapid, iar ulterior se descoperă că identitatea a fost compromisă.
Ce trebuie să știm despre recuperarea banilor
În cazul unei fraude, timpul de reacție este esențial. Contactarea imediată a băncii poate duce, în unele situații, la recuperarea sumelor, însă acest lucru nu este garantat. Plățile instant și retragerile rapide fac ca fondurile să fie pierdute în câteva minute. Tipul cardului, fie el de debit sau de credit, nu schimbă fundamental procedurile de recuperare în cazul fraudelor autorizate de victimă.
Reguli simple care pot preveni pierderi mari
Un principiu esențial subliniat în emisiune este că, dacă avem de încasat bani, singura informație necesară este contul IBAN. Nicio instituție nu va solicita datele cardului, codurile de securitate sau parolele. De asemenea, nu trebuie accesate link-uri primite prin SMS, e-mail sau aplicații de mesagerie, mai ales dacă acestea pretind că provin de la bancă sau de la autorități.
Pentru actualizarea datelor bancare, este recomandat să se acceseze exclusiv site-ul oficial al instituției sau să se contacteze banca prin numerele afișate public. Niciun reprezentant bancar nu va solicita instalarea unor aplicații suplimentare pe telefon.
Educația financiară, cea mai bună protecție
Asociația Română a Băncilor derulează constant campanii de informare, precum Siguranța Online, unde consumatorii pot găsi explicații clare despre tipurile de fraudă și măsurile de prevenție. În perioada sărbătorilor, când cumpărăturile online cresc semnificativ, vigilența devine cu atât mai importantă.
Fraudele online nu țin cont de nivelul de educație, mediul de proveniență sau statutul social. Singura apărare reală rămâne informarea constantă, verificarea surselor și refuzul de a lua decizii financiare sub presiune. Așa cum a fost subliniat în emisiunea PePLUS, prudența și câteva reguli simple pot face diferența dintre siguranță și pierderi financiare semnificative.
