De la o rată de înlocuire a salariului care va aluneca spre 20-30% până la 18 miliarde de euro câștig net produs în pilonul II, discuția din această ediție PePLUS cu Cristian Pascu, Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, așază pensia privată nu ca pe o opțiune, ci ca pe o necesitate.

Întrebarea de la care pornește întreaga discuție este una incomodă: cât de sustenabil mai este sistemul public de pensii? Răspunsul, valabil nu doar pentru România, ci pentru toată Europa, este că pilonul I — pensia de stat, construită pe principiul redistribuirii — se află sub o presiune demografică tot mai mare. Cei aflați azi în câmpul muncii plătesc pensiile actualilor pensionari, iar raportul dintre cele două categorii se apropie, îngrijorător, de unul la unu.

De aici și reformularea pe care o propune invitatul: pensia nu trebuie privită ca o promisiune îndepărtată, ci ca o decizie financiară pe care o iei din clipa de față. Cu cât începi mai devreme, cu atât efectul de compunere lucrează mai mult în favoarea ta — iar cel care contribuie la o pensie privată poate fi considerat, în fond, un investitor.

De ce pilonul I nu mai ține pasul

Cel mai important indicator de urmărit este rata de înlocuire — cât reprezintă pensia din ultimul salariu avut în activitate. Astăzi se situează undeva la 35–40%, dar tendința este clar descendentă: spre 30% în următorii 5–15 ani și, potrivit unor studii citate de Pascu, chiar spre 20% până în 2070. Fără venituri suplimentare, asigurarea unui trai decent la pensie devine, practic, imposibilă.

Rata de înlocuire a salariului cu pensia

Cauza de fond este demografică. Natalitatea scade: un studiu Eurostat publicat în mai arată că, la nivel european, doar 23,4% dintre gospodării au cel puțin un copil. România stă marginal mai bine, la 26,6%, dar tendința e aceeași. În paralel, Comisia Europeană estimează că până în 2070 unul din trei cetățeni europeni va avea peste 65 de ani. La nivel european, doar unul din cinci cetățeni activi deține astăzi un produs de pensie suplimentar — iar România se află, de regulă, în coada acestui clasament.

Pilonul II: banii sunt ai tăi și se pot verifica

În prezent, 4,75% din contribuțiile de asigurări sociale se direcționează către fondul de pensii ales (sau la care ai fost distribuit aleatoriu, dacă nu ai ales unul în primele patru luni de la angajare). Acolo banii sunt investiți și se capitalizează în contul tău personal. Rezultatele după 18 ani de pilon II vorbesc de la sine.

Pilonul II în cifre — 18 ani de administrare

Banii din pilonul II sunt proprietatea ta, iar verificarea este simplă. Pascu recomandă trei pași concreți:

Moștenire, transfer și frica de naționalizare

Spre deosebire de pilonul I, banii din pilonul II nu se pierd în caz de deces. Moștenitorii sau beneficiarul desemnat primesc suma acumulată în cont — fie integral, într-o singură tranșă, fie eșalonat pe maximum cinci ani (caz în care suma nu mai produce randament suplimentar). Atenție la fiscalitate: pensiile sub 3.000 lei nu plătesc impozit pe venit, iar ce depășește intră și sub contribuțiile de asigurări sociale — fiecare ar trebui să-și facă propriile calcule.

Transferul între administratori este posibil. Dacă te muți după doi ani de la un fond, nu plătești nicio taxă; sub doi ani, se aplică o penalitate care diferă de la fond la fond și e prevăzută în prospect. Pascu nu recomandă însă schimbarea fondului doar pe baza randamentului pe termen scurt — pensiile sunt, prin natura lor, investiții pe 30–40 de ani.

Pilonul III și IV: pensia „facultativă” pe care n-ar trebui s-o rateze nimeni

Pilonul III este o economisire strict voluntară, complementară pilonului II. Pascu o numește, jumătate în glumă, „obligatorie” pentru oricine este în câmpul muncii — pentru că pilonul I, redus la o pensie de subsistență, nu va mai acoperi un trai decent. Stimulentul fiscal există: contribuțiile sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an din baza impozabilă, ceea ce înseamnă un beneficiu de circa 40 de euro anual pentru angajat, plus avantaje la nivel de angajator (sumă deductibilă la impozitul pe profit, scutită de contribuții).

Pilonul IV — pensiile ocupaționale — este un produs B2B: inițiativa aparține companiei, care îl folosește și ca instrument de retenție, prin perioade de vesting de maximum trei ani. Din acest an beneficiază de același stimulent fiscal de 400 de euro. În economiile vest-europene, acest pilon ocupațional este, de regulă, mult mai dezvoltat decât pensiile pur facultative.

Acest material are caracter informativ și editorial, sintetizând opiniile invitatului din cadrul emisiunii PePLUS, și nu constituie recomandare de investiții, consultanță financiară sau fiscală. Cifrele menționate sunt cele prezentate în emisiune și pot fi revizuite. Deciziile privind pensiile private și produsele financiare implică riscuri; pentru situația personală, consultați un specialist autorizat.