Fitch reconfirmă ratingul României la «BBB-», dar perspectiva rămâne negativă

Agenția Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB-„, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă a păstrat perspectiva negativă. Decizia surprinde un tablou dual: consolidarea fiscală prinde contur, dar vidul politic, datoria în creștere și dezechilibrele externe țin în continuare țara aproape de granița dintre „investment grade” și zona speculativă.

Decizia: rating păstrat, avertisment menținut

Ratingul „BBB-” plasează România exact pe ultima poziție din categoria „investment grade”, cea care asigură accesul la finanțare externă în condiții acceptabile și menține țara pe radarul fondurilor instituționale care nu pot investi în emitenți speculativi. Confirmarea nivelului este o veste bună în sine, însă perspectiva negativă transmite un mesaj clar: probabilitatea unei retrogradări rămâne ridicată dacă evoluțiile actuale nu se corectează.

Fitch își construiește evaluarea pornind de la punctele forte structurale ale României — apartenența la Uniunea Europeană și fluxurile de capital asociate, un PIB pe cap de locuitor și o calitate a guvernanței peste mediana categoriei „BBB”, plus convergența veniturilor. Aceste atuuri sunt însă contrabalansate de deficite gemene mari și persistente, de o datorie publică și externă în urcare, de inflația ridicată și de o scenă politică tot mai fragmentată și polarizată.

Deficitul: în scădere, dar printre cele mai mari din categorie

Fitch estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB în 2026, ușor sub ținta guvernamentală de 6% și în scădere abruptă față de 9,3% în 2024. Ajustarea este reală și vizibilă în execuția de la jumătatea anului: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru din 2026, de la 70 de miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Motorul a fost partea de venituri, susținută de majorarea TVA, în timp ce cheltuielile au rămas relativ stabile datorită înghețării nominale a salariilor și pensiilor.

Cu toate acestea, nivelul rămâne unul dintre cele mai ridicate din întreaga categorie „BBB”. Investițiile ajunseseră la 36% din ținta anuală, iar proiectele finanțate din fonduri europene la 40% — un ritm afectat atât de sezonalitatea cheltuielilor, cât și de factori politici precum aprobarea târzie a bugetului pe 2026.

Vidul politic amplifică riscul

Cel mai apăsat semnal de risc din raport ține de politică. România a rămas fără guvern după destrămarea coaliției de patru partide în mai 2026, la doar zece luni de la instalare. Fitch avertizează că s-a deschis astfel o perioadă potențial prelungită de risc politic și de politici publice, în care calendarul, componența și stabilitatea unui viitor guvern rămân extrem de incerte, pe fondul diviziunilor adânci dintre foștii parteneri.

Consecința imediată: vizibilitate redusă asupra strategiei fiscale de după 2026 și întârzieri la reformele restante din PNRR — un risc care, în lipsa unei rezolvări rapide, s-ar putea traduce în pierderea unor fonduri.

Cele trei presiuni pe care Fitch le pune în prim-plan pentru intervalul 2026–2028:

Datoria urcă, iar expunerea valutară adaugă fragilitate

Dincolo de nivelul absolut, îngrijorător este ritmul: Fitch estimează că pentru stabilizarea datoriei ar fi nevoie de un surplus primar, iar ajustarea necesară în acest sens este de aproximativ 1,5% din PIB. Costul finanțării crește și el — raportul dobânzi/venituri ar urma să urce la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025.

La toate acestea se adaugă o vulnerabilitate structurală: 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută, ceea ce înseamnă că orice deprecierea a leului împinge automat în sus povara datoriei raportată la PIB.

Contul curent și dependența de finanțarea externă

Deficitul de cont curent ar urma să se restrângă doar treptat, către 6,7% din PIB în 2028, de la 7,9% în 2025 — cu mult peste mediana proiectată a categoriei „BBB”, de doar 0,3%. Investițiile străine directe nete ar acoperi, în estimările Fitch, doar circa un sfert din acest deficit, în timp ce datoria externă netă ar urca spre 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025.

Deficitele gemene mari fac România puternic dependentă de finanțarea externă și, implicit, expusă la schimbări de sentiment pe piețe. Fluxurile europene consistente — fonduri de coeziune, granturi și împrumuturi din PNRR, prefinanțare prin mecanismul SAFE — au atenuat presiunea în 2026, dar Fitch se așteaptă ca aceste intrări să se modereze semnificativ în 2027–2028, ceea ce ar menține ridicat nivelul împrumuturilor de pe piață.

Recesiune în 2026, inflație persistentă

Fitch anticipează o contracție a economiei de 0,6% în 2026, în ciuda investițiilor mai mari finanțate din fonduri europene. Scăderea veniturilor reale disponibile și sentimentul fragil al consumatorilor apasă pe consumul gospodăriilor, iar conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Revenirea către potențial (creștere de 2,3% în 2028) ar urma să vină pe fondul îmbunătățirii dinamicii salariilor reale și al relansării investițiilor private.

Inflația rămâne o slăbiciune de rating. HICP a urcat la 9,7% în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025, împinsă de deprecierea monedei, prețurile ridicate la energie, majorarea TVA și expirarea plafonării la electricitate. Fitch estimează o inflație medie de 7,6% în 2026, în urcare față de 6,8% în 2025, cu o moderare treptată către 3,8% abia în 2028.

Citește și

» Inflația din zona euro urcă la 2,9% în iulie. Cresc presiunile din energie

» BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% — dinamica stagflaționistă