Inflația din zona euro a crescut ușor în luna iulie, în pofida intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și a avansului puternic al prețurilor la energie.
Rata anuală a inflației a urcat la 2,9%, de la 2,8% în luna iunie, o evoluție relativ moderată raportată la creșterea recentă a cotațiilor petrolului și a prețurilor carburanților.
Economiștii ING avertizează însă că datele din iulie surprind doar parțial efectele tensiunilor geopolitice și că presiunile asupra prețurilor ar putea deveni mai vizibile în lunile următoare.
Carburanții, la cele mai ridicate prețuri de la începutul conflictului
Prețurile carburanților au crescut puternic în luna iulie, ducând media prețurilor la pompă din zona euro la cel mai înalt nivel înregistrat de la declanșarea actualului conflict din Orientul Mijlociu.
Impactul asupra inflației din iulie a fost însă limitat de faptul că luna a început în condițiile în care memorandumul de înțelegere dintre Statele Unite și Iran era încă în vigoare.
Prin urmare, creșterea prețurilor petrolului s-a reflectat doar parțial în datele lunare privind prețurile de consum.
Situația ar putea fi diferită în august. În cazul în care cotațiile petrolului se mențin în jurul nivelurilor actuale, componenta energetică ar putea determina o accelerare mai vizibilă a inflației.
Inflația de bază crește la 2,5%
Inflația de bază, care exclude componentele volatile precum energia și alimentele, a crescut de la 2,4% la 2,5% în iulie.
Avansul a fost redus, dar indică o ușoară accelerare atât a inflației bunurilor, cât și a celei din sectorul serviciilor.
Această evoluție este importantă pentru Banca Centrală Europeană, întrucât inflația de bază oferă o imagine mai clară asupra presiunilor persistente din economie decât rata generală a inflației.
Inflația bunurilor a urcat la 0,9%, de la 0,8% în iunie. Până în prezent, companiile au manifestat prudență în transferarea costurilor mai mari asupra consumatorilor, însă economiștii ING se așteaptă ca această transmitere să devină mai vizibilă în lunile următoare.
Costurile mai ridicate cu energia, transportul și materiile prime pot determina companiile să majoreze treptat prețurile de vânzare, în special dacă tensiunile geopolitice și perturbările de pe piețele energetice persistă.
Primele semnale de presiune asupra salariilor
Un alt element urmărit îndeaproape de BCE este evoluția salariilor negociate.
Indicatorul propriu al băncii centrale privind salariile a semnalat o ușoară creștere a estimărilor pentru începutul anului viitor. Deși mișcarea este redusă, aceasta ar putea reprezenta un prim semnal că inflația mai ridicată începe să influențeze negocierile salariale.
Piața muncii din zona euro este mai puțin tensionată decât în urmă cu câțiva ani, iar ritmul de creștere a salariilor rămâne, pentru moment, peste cel al inflației.
Totuși, o accelerare simultană a prețurilor și salariilor ar putea genera efecte secundare și ar putea face procesul de readucere a inflației către ținta de 2% mai dificil.
Într-un asemenea scenariu, companiile ar putea transfera costurile salariale mai mari către consumatori, alimentând o nouă rundă de creștere a prețurilor.
BCE rămâne în alertă
Datele din iulie pot fi considerate relativ favorabile, în condițiile în care inflația a crescut doar cu 0,1 puncte procentuale, în pofida șocului energetic.
Perspectivele pentru lunile următoare sunt însă mai puțin confortabile. Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne imprevizibil, iar orice nouă escaladare ar putea genera o creștere suplimentară a prețurilor petrolului și gazelor naturale.
În același timp, transmiterea costurilor mai ridicate către bunuri, servicii și salarii ar putea menține inflația peste ținta BCE pentru o perioadă mai lungă.
În aceste condiții, economiștii ING consideră că Banca Centrală Europeană va rămâne în alertă și ar putea decide o nouă majorare a ratelor dobânzilor la ședința din septembrie.
O asemenea decizie ar reflecta preocuparea BCE că șocul energetic ar putea deveni persistent și s-ar putea extinde către inflația de bază.
Ce înseamnă pentru piețele financiare
Perspectiva unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă poate susține randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro și moneda europeană, dar poate reprezenta un factor de presiune pentru acțiuni și pentru sectoarele dependente de finanțare.
Companiile cu grad ridicat de îndatorare, sectorul imobiliar și afacerile sensibile la consum ar putea fi afectate de costurile mai mari ale creditării.
În același timp, băncile ar putea beneficia de menținerea marjelor de dobândă la niveluri ridicate, deși o politică monetară mai restrictivă riscă să încetinească economia și să afecteze cererea de credite.
Pentru consumatori, o inflație apropiată de 3% și perspectiva unei noi majorări a dobânzilor înseamnă că presiunile asupra bugetelor gospodăriilor și asupra ratelor la credite ar putea continua.
Pe baza analizei economiștilor ING, inflația din iulie nu reprezintă încă un semnal alarmant, însă evoluția prețurilor la energie și riscul unor efecte secundare asupra bunurilor, serviciilor și salariilor justifică prudența BCE și mențin deschisă posibilitatea unei noi majorări a dobânzilor în septembrie.
