Creșterea accelerată a activelor administrate de fondurile de pensii private a transformat aceste instituții în unii dintre cei mai importanți investitori de la Bursa de Valori București. Dimensiunea tot mai mare a portofoliilor aduce însă și o problemă structurală: lichiditatea relativ redusă a pieței locale și free-float-ul limitat al multor companii listate.
O analiză publicată de DesprePensiiPrivate.ro arată că, după ani de acumulări consistente de acțiuni românești, fondurile de pensii ar putea întâmpina dificultăți tot mai mari atunci când doresc să ajusteze poziții semnificative fără să influențeze prețurile din piață. Potrivit analizei, vânzarea unor participații importante exclusiv prin piața deschisă ar putea dura luni sau chiar ani în cazul anumitor emitenți.
În acest context, tranzacțiile de tip deal sau tranzacțiile încrucișate între investitori instituționali capătă o importanță tot mai mare.
BVB, prea mică pentru dimensiunea fondurilor de pensii?
Fondurile de pensii private au devenit în ultimii ani acționari importanți ai celor mai mari companii listate la București. Acest lucru a oferit stabilitate pieței și o bază solidă de capital instituțional, dar a redus simultan cantitatea de acțiuni disponibilă efectiv pentru tranzacționare.
Problema apare atunci când un fond dorește să reducă o poziție importantă. Pe o piață cu volume zilnice limitate, introducerea la vânzare a unui pachet foarte mare poate exercita presiune asupra prețului.
Una dintre soluții este găsirea directă a unui cumpărător instituțional pentru pachetul respectiv, inclusiv un alt fond de pensii.
Analiza citată identifică mai multe situații în care modificările portofoliilor fondurilor coincid cu volume importante tranzacționate pe BVB, inclusiv în cazul Băncii Transilvania, Romgaz, Sphera Franchise Group și Nuclearelectrica.
Cazul Banca Transilvania: aproape 600.000 de acțiuni
Un prim exemplu prezentat este cel al acțiunilor Banca Transilvania (TLV), din iulie 2025.
Conform analizei raportărilor fondurilor, fondul administrat de BRD ar fi vândut 594.583 de acțiuni TLV, în timp ce AZT Viitorul Tău ar fi cumpărat exact aceeași cantitate. În aceeași perioadă, pe bursă au fost raportate tranzacții deal corespunzătoare acestor volume.
Autorul analizei precizează însă că datele publice nu confirmă existența unei înțelegeri explicite între cele două fonduri, ci indică doar o posibilă tranzacție între acestea. ASF ar fi transmis că tranzacțiile au fost realizate cu respectarea prevederilor legale.
Romgaz și Sphera: fondurile apar simultan la cumpărare și vânzare
Alte două exemple apar în ianuarie 2026, în cazul Romgaz (SNG) și Sphera Franchise Group (SFG).
Potrivit calculelor prezentate în analiza-sursă, rulajul cumulat raportat de fondurile de pensii pentru cele două companii a depășit 100% din volumele totale tranzacționate pe bursă.
Interpretarea autorului este că unele fonduri s-au aflat atât de partea de vânzare, cât și de partea de cumpărare a acelorași tranzacții.
Pe baza acestor calcule, cel puțin 1,81% din rulajul total cu acțiunile SFG și 3,42% din rulajul cu acțiunile SNG ar fi reprezentat tranzacții între fonduri de pensii.
Nuclearelectrica, cel mai mare exemplu prezentat
Situația devine mai relevantă în cazul Nuclearelectrica (SNN).
Pentru aprilie 2026, analiza raportărilor publice indică faptul că fondurile de pensii ar fi tranzacționat cumulat un volum echivalent cu 139,84% din întregul rulaj al acțiunilor SNN din luna respectivă.
Fondurile NN și NN Optim apar pe partea de vânzare, iar fondurile Vital și Esențial, administrate de Carpathia, pe partea de cumpărare.
Conform metodologiei utilizate în analiză, acest lucru ar însemna că cel puțin 39,84% din volumul total tranzacționat cu acțiunile Nuclearelectrica în perioada analizată ar fi reprezentat schimburi între fonduri de pensii.
Un element care iese în evidență este ședința bursieră din 7 aprilie, când au fost tranzacționate peste două milioane de acțiuni SNN, comparativ cu o medie zilnică de ordinul zecilor de mii de acțiuni.
Este important de menționat că materialul-sursă precizează că tranzacțiile au fost realizate pe piața regular. Concluziile privind existența unor tranzacții încrucișate coordonate reprezintă interpretarea autorului pe baza volumelor și raportărilor publice, și nu o constatare oficială a unei încălcări a regulilor pieței.
Diversificarea externă rămâne redusă
Problema lichidității ar putea fi diminuată printr-o diversificare mai amplă către piețele internaționale.
Cu toate acestea, datele analizate arată o evoluție în sens opus.
În perioada analizată, valoarea investițiilor fondurilor de pensii pe piața românească ar fi crescut de aproximativ trei ori, în timp ce valoarea investițiilor directe în acțiuni internaționale a avansat cu doar 12%.
Ca urmare, ponderea acțiunilor listate pe piețe externe în portofoliile de acțiuni ale fondurilor de pensii ar fi coborât de la 7,27% la 2,85% în ultimii trei ani.
Un exemplu este fondul Aripi, administrat de Generali. Potrivit datelor prezentate, acesta deținea anterior 19 acțiuni listate pe piețe externe, reprezentând 25,24% din portofoliul său de acțiuni. În aprilie 2026, portofoliul extern ajunsese la doar trei emitenți și 4,58% din totalul investițiilor în acțiuni, chiar dacă valoarea întregului portofoliu de acțiuni crescuse de la 2,39 miliarde lei la 6,21 miliarde lei.
ETF-urile externe câștigă însă teren
Expunerea internațională nu lipsește complet.
Fondurile de pensii au crescut semnificativ investițiile în fonduri mutuale și ETF-uri externe. Valoarea acestor investiții a urcat, conform datelor prezentate, de la 2,8 miliarde lei în 2022 la 7,8 miliarde lei în aprilie 2026.
Pentru administratori, ETF-urile pot reprezenta o metodă eficientă de a obține expunere diversificată la piețe internaționale fără a construi poziții individuale în zeci sau sute de companii.
Analiza-sursă atrage însă atenția asupra structurii costurilor și asupra faptului că investiția prin ETF presupune plata comisioanelor incluse în produsul respectiv, costuri suportate indirect de participanții fondului.
În plus, administratorul nu mai exercită direct drepturile de vot asociate companiilor incluse în ETF.
Ce înseamnă această evoluție pentru Bursa de Valori București
Pentru piața românească, prezența puternică a fondurilor de pensii reprezintă un avantaj incontestabil din perspectiva stabilității și a capitalului disponibil.
În același timp, concentrarea investițiilor instituționale într-un număr relativ redus de companii mari poate amplifica problema lichidității.
Pe măsură ce activele Pilonului II continuă să crească, fondurile vor trebui să investească volume tot mai mari de capital. Dacă universul investițional local nu se extinde într-un ritm comparabil, diferența dintre dimensiunea fondurilor și capacitatea pieței de a absorbi fluxurile acestora va deveni tot mai evidentă.
Pentru BVB, acest lucru readuce în prim-plan câteva teme structurale: creșterea free-float-ului companiilor listate, atragerea unor noi emitenți de dimensiuni mari, majorarea lichidității și extinderea universului investițional disponibil investitorilor instituționali.
Miza finală: randamentul participanților
Din perspectiva participanților la Pilonul II și Pilonul III, obiectivul central rămâne obținerea unui randament competitiv în condiții de risc controlat.
Diversificarea internațională poate reduce dependența portofoliilor de evoluția economiei și a pieței de capital din România, oferind simultan acces la sectoare și companii care nu sunt reprezentate pe BVB.
Analiza subliniază că rolul principal al fondurilor de pensii nu este susținerea lichidității pieței locale sau finanțarea economiei românești ca obiectiv în sine, ci administrarea banilor participanților în vederea obținerii unui randament cât mai bun în condiții de siguranță.
Pe termen lung, creșterea activelor fondurilor de pensii private ar putea pune astfel presiune nu doar asupra administratorilor pentru o diversificare mai amplă, ci și asupra pieței de capital românești pentru a deveni suficient de mare și de lichidă încât să poată absorbi volumele tot mai importante ale investitorilor instituționali.
Acest material a fost realizat pe baza analizei publicate de DesprePensiiPrivate.ro privind tranzacțiile dintre fondurile de pensii private și implicațiile acestora asupra lichidității Bursei de Valori București.
