Rezerva Federală a SUA se pregătește pentru o ședință importantă, într-un context economic tot mai complicat: inflația rămâne ridicată, economia americană arată semne de reziliență, iar piețele financiare încep să ia în calcul posibilitatea unor noi majorări de dobândă. În centrul atenției se află noul președinte al Fed, Kevin Warsh, care va trebui să transmită un mesaj credibil într-un moment în care presiunile politice pentru reducerea dobânzilor se ciocnesc de realitatea economică.
Potrivit economiștilor ING, Fed ar urma să mențină dobânda de politică monetară neschimbată la ședința de miercuri, însă comunicatul oficial ar putea marca o schimbare de ton, în sensul recunoașterii mai clare a riscului ca următoarea mișcare de politică monetară să fie o majorare, nu o reducere.
Inflația și energia împing Fed spre un mesaj mai „hawkish”
Creșterea prețurilor la energie continuă să reprezinte una dintre principalele surse de presiune inflaționistă. Deși există un optimism prudent privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Hormuz, ING estimează că prețurile globale la energie vor rămâne ridicate cel puțin până la începutul anului 2027. Cererea pentru refacerea stocurilor în Europa și Asia, incertitudinile privind infrastructura afectată din regiune și reticența companiilor de transport maritim de a reveni rapid în zone cu risc mențin presiunea asupra ofertei.
Statele Unite sunt mai bine protejate decât alte economii dezvoltate datorită independenței energetice, însă nu sunt complet imune. Prețurile mai scăzute la gazele naturale ajută la temperarea facturilor la utilități, dar costurile mai mari pentru combustibili se transmit deja în tarifele de transport, în prețurile biletelor de avion și, implicit, în inflația generală. Potrivit scenariului analizat de ING, inflația a urcat la 4,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
În același timp, datele economice rămân solide. Sondajele de business indică o creștere economică de 2–2,5%, economia continuă să creeze locuri de muncă, iar piețele de acțiuni se află la maxime istorice. În aceste condiții, investitorii au început să includă în prețuri o posibilă majorare de dobândă de 25 de puncte de bază în acest an și o probabilitate de aproximativ 50% pentru o nouă majorare anul viitor.
Fed ar putea vota unanim pentru menținerea dobânzilor
ING se așteaptă ca decizia de menținere a dobânzilor să fie unanimă, dar însoțită de un limbaj mai restrictiv. La ședința precedentă, Stephen Miran votase pentru o reducere de dobândă, în timp ce alți membri ai FOMC doreau eliminarea percepției că Fed are o înclinație spre relaxare monetară. Între timp, Miran a părăsit poziția de guvernator, iar Kevin Warsh a preluat conducerea băncii centrale.
Economiștii ING consideră puțin probabil ca Warsh să voteze pentru o reducere de dobândă împotriva celorlalți membri ai Comitetului, chiar dacă numirea sa a venit din partea unui președinte care a cerut în mod repetat dobânzi mai mici.
În prima sa conferință de presă, Warsh ar putea recunoaște că actualele condiții economice nu justifică reduceri de dobândă. Totuși, este posibil ca acesta să reia ideea că investițiile în tehnologie ar putea susține, în timp, o productivitate mai ridicată în SUA, permițând o creștere economică mai rapidă fără presiuni inflaționiste majore. Într-un astfel de scenariu, rata neutră a dobânzii ar putea fi mai scăzută pe termen mediu și lung, justificând dobânzi mai mici în viitor.
Bilanțul Fed, un alt subiect-cheie
Un alt punct important ar putea fi dimensiunea bilanțului Fed. Kevin Warsh a susținut anterior că bilanțul băncii centrale este prea mare și că ar trebui redus raportat la dimensiunea economiei. ING amintește că, la finalul anului 2005, bilanțul Fed reprezenta aproximativ 5,5% din PIB-ul SUA, în timp ce acum se situează în jurul nivelului de 21% din PIB.
Această creștere a fost determinată în principal de achizițiile masive de obligațiuni realizate după criza financiară globală și în timpul pandemiei. Portofoliul de obligațiuni al Fed a crescut de la aproximativ 5,5% din PIB acum două decenii la aproape 20% din PIB în prezent. În același timp, rezervele bancare, care reprezentau doar 0,1% din PIB în 2005, au ajuns astăzi aproape de 10% din PIB.
Reducerea bilanțului ar putea implica, cel puțin teoretic, ieșirea din portofoliul Fed a unor obligațiuni ipotecare de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari și a unei părți semnificative din obligațiunile de stat americane, estimate la circa 2.500 de miliarde de dolari. În total, ar fi vorba despre aproximativ 4.500 de miliarde de dolari, o operațiune de amploare care ridică întrebări privind ritmul și fezabilitatea procesului.
ING subliniază însă că Warsh nu poate pur și simplu să vândă obligațiuni și să se oprească aici. Reducerea bilanțului ar trebui însoțită de schimbări în zona reglementărilor privind lichiditatea bancară și de o tranziție atent gestionată de la un sistem cu rezerve bancare abundente către unul cu rezerve mai limitate.
ING mizează pe o pauză prelungită, nu pe o majorare imediată
Deși probabilitatea unei majorări de dobândă în acest an este în creștere, scenariul de bază al ING este că Fed va alege să mențină dobânzile stabile pentru o perioadă mai lungă. Argumentul principal este că șocul energetic actual ar putea fi temporar, iar efectele sale asupra cererii ar putea deveni dezinflaționiste în timp.
Economia americană se află într-o fază descrisă de ING drept „low-hire, low-fire”: companiile nu angajează agresiv, dar nici nu concediază masiv. În acest context, creșterea salariilor rămâne modestă, iar venitul disponibil real al gospodăriilor a scăzut timp de trei luni consecutive. Costurile mai mari la energie ar putea reduce consumul și, implicit, presiunile asupra inflației de bază.
În plus, așteptările inflaționiste ale consumatorilor și piețelor rămân în intervale considerate acceptabile, chiriile încetinesc, presiunile salariale sunt mai reduse, iar impactul tarifelor comerciale se diminuează treptat. Dacă prețurile energiei vor scădea ulterior, inflația ar putea chiar coborî sub ținta Fed în a doua jumătate a anului 2027. Acest lucru ar putea permite băncii centrale să reia, anul viitor, procesul de apropiere a dobânzilor de nivelul neutru.
Dolarul ar putea rămâne susținut
Pe piața valutară, investitorii intră în ședința Fed cu o atitudine ușor favorabilă dolarului. Potrivit ING, un comunicat mai dur, care elimină orice percepție de înclinație spre relaxare monetară, ar putea susține în continuare moneda americană.
Dolarul ar putea rămâne puternic în special față de monedele cu randamente mai reduse, ale căror bănci centrale încearcă să privească dincolo de șocul inflaționist actual. Perechi precum USD/CAD și USD/SEK ar putea rămâne susținute, în timp ce GBP/USD ar putea continua să fie sub presiune. EUR/USD ar putea testa din nou zona de 1,15, însă perspectiva unei noi majorări de dobândă din partea Băncii Centrale Europene în iulie ar putea oferi o anumită protecție monedei unice.
Un alt punct de interes este yenul japonez. Ședința Fed va veni la o zi după decizia Băncii Japoniei, unde o majorare a dobânzii la 1,00% este considerată larg așteptată. Totuși, ratele reale profund negative din Japonia lasă yenul vulnerabil. O Fed ușor mai agresivă ar putea împinge USD/JPY peste nivelul de 160, crescând riscul unei noi intervenții din partea autorităților japoneze.
Concluzie
Mesajul principal pentru investitori este că Fed se îndepărtează de ideea reducerilor rapide de dobândă. Economia americană rămâne solidă, inflația este încă ridicată, iar presiunile din energie complică traiectoria politicii monetare. În acest context, Kevin Warsh va trebui să transmită un echilibru dificil: să recunoască riscurile inflaționiste și posibilitatea unor dobânzi mai mari, fără să blocheze complet flexibilitatea Fed pentru anul viitor.
Pentru piețe, ședința FOMC ar putea confirma un regim de dobânzi ridicate pentru mai mult timp, cu implicații directe pentru obligațiuni, acțiuni, dolar și fluxurile globale de capital.
Articol realizat pe baza materialului publicat de economiștii ING.
