Anul 2025 a adus din nou în prim-plan lipsa de predictibilitate fiscală pentru contribuabilii persoane fizice. În cadrul emisiunii PePLUS, Corina Mîndoiu, Partener EY România, a explicat principalele modificări legislative și impactul acestora asupra veniturilor populației.
Deși autoritățile promit clarificări, în practică modul de redactare și ritmul lent al adoptării legislației generează mai degrabă incertitudine. Astfel, persoanele fizice întâmpină dificultăți atunci când încearcă să își planifice veniturile și investițiile, neștiind exact nivelul de impozitare aplicabil în anii următori.
În ceea ce privește veniturile salariale, costul fiscal rămâne ridicat din cauza contribuțiilor sociale neplafonate, nivel care depășește adesea povara din alte state din regiune. Pe de altă parte, regimul aplicat veniturilor personale este încă unul relativ prietenos. România are cote de impozitare mai reduse comparativ cu alte țări, iar un exemplu des invocat este cel al câștigurilor bursiere, unde impozitul este de doar 1% – 3%, față de 30-40% în vestul Europei. Totuși, dificultatea apare la declararea acestor venituri, în lipsa unei educații fiscale consolidate și pe fondul unei birocrații care menține procedurile greoaie.
Un alt subiect discutat a vizat așa-numita taxă pe lux, introdusă încă din 2024. Ea se aplică pentru imobile cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei, dar numai în cazul persoanelor fizice, precum și pentru autoturisme cu valoare de peste 375.000 lei, în acest caz fiind obligați la plată atât persoanele fizice, cât și cele juridice. Declararea acestor impozite se face exclusiv în format electronic, prin Spațiul Privat Virtual.
Creșterea impozitului pe locuințe cu până la 70% a fost din nou amânată, de această dată până în 2027, întrucât ANAF nu dispune de o bază de date actualizată pentru a putea recalcula corect taxele locale. În ceea ce privește contractele de închiriere, obligația de înregistrare în termen de 30 de zile rămâne valabilă, cu mențiunea că și în cazul coproprietății trebuie desemnat un singur responsabil care să depună formularul C168. Pentru închirierile în regim hotelier, precum cele prin Airbnb sau Booking, pachetul legislativ aflat în lucru ar putea reclasifica veniturile în categoria activităților independente, ceea ce ar presupune obligația de a ține contabilitate simplă.
O noutate importantă pentru anul 2025 este introducerea declarației unice precompletate de către ANAF și livrate contribuabililor prin Spațiul Privat Virtual. În cazul câștigurilor de capital obținute prin brokeri români, acestea vor continua să fie impozitate la sursă cu 1% pentru investițiile păstrate mai mult de un an și 3% pentru cele sub un an. Totuși, proiectele legislative aflate în discuție prevăd ca, începând cu 2026, cota de 3% să fie majorată la 6%, iar impozitul pe dividende să crească de la 10% la 16%. În același timp, dobânzile obținute din obligațiuni listate în afara României nu vor mai fi impozitate la sursă, ci vor trebui declarate individual în declarația unică.
În ceea ce privește profesiile liberale și PFA-urile, autoritățile intenționează să aducă o mai mare echitate între taxele plătite de salariați și cele datorate de freelanceri, pentru a limita utilizarea acestor forme alternative de muncă în detrimentul contractului individual de muncă.
Concluzia desprinsă din discuție este că anul 2025 reprezintă o perioadă de tranziție fiscală, marcată de măsuri de austeritate și de încercarea de a echilibra deficitele bugetare prin creșterea taxelor și impozitelor. România păstrează încă un regim de impozitare avantajos pentru veniturile din investiții, însă complexitatea declarării și lipsa de predictibilitate pun presiune pe contribuabili. Pentru a se adapta mai ușor la schimbările legislative, aceștia trebuie să urmărească constant informațiile publicate de Ministerul de Finanțe și ANAF, să consulte presa de specialitate și, atunci când situațiile sunt mai complicate, să apeleze la sprijinul unui consultant fiscal.
