Un cocktail de factori nefavorabili

Alexandru Stânean a deschis discuția recunoscând deschis că rezultatele nu fac fericit pe nimeni din board, dar a insistat asupra caracterului excepțional al contextului. „Sunt rezultatul unor prime trei luni deosebit de complicate„, a explicat CEO-ul TeraPlast, enumerând trei factori principali care au lovit simultan grupul.

Toate acestea au condus la o cifră de afaceri de aproximativ 168 de milioane de lei, în scădere cu 6% față de T1 2024. Pierderea netă de peste 10 milioane de lei contrastează puternic cu un prim trimestru 2024 pe care Stânean l-a numit „aproape anormal de bun” raportat la sezonalitatea istorică a companiei.

Marja brută – semnalul pozitiv din spatele cifrelor slabe

Dincolo de scăderea vânzărilor și pierderea netă, un indicator a mers în direcția bună: marja brută a crescut de la 36% la 40%. Asta înseamnă că diferența între prețurile de vânzare și costul bunurilor s-a îmbunătățit, semn al unui mai bun control al costurilor și al unei reajustări favorabile a prețurilor.

„Suntem încă într-o perioadă în care reajustăm prețurile de vânzare în funcție de noul cost al materiilor prime„, a precizat Stânean, adăugând că este „optimist că pe total an lucrurile vor arăta în linie cu ceea ce ne-am bugetat.”

Creșterea cheltuielilor operaționale care a erodat acest câștig de marjă nu provine, potrivit CEO-ului, din probleme structurale, ci dintr-un puternic efect de bază: în T1 2026 fabricile din Ungaria și Aquatica Experience funcționau cu schemele de personal complete, spre deosebire de T1 2025 când erau încă în faza de ramp-up.

Geografia vânzărilor: România rezistă, Ungaria și vestul Europei în recalibrare

Privind distribuția geografică, vânzările din România „nici nu arată așa de rău” și sunt comparabile cu anul anterior. Problemele au venit din piețele externe – Ungaria, Italia și Franța au fost principalele responsabile pentru contracție. Creșterile din Germania, deși reale, au fost insuficiente pentru a compensa.

În vestul Europei, perspectivele sunt mai luminoase. Germania resimte deja impactul pozitiv al creșterii investițiilor publice sub actualul guvern. „Europa de Vest a mers foarte încet mai mulți ani, dar cred că anul ăsta lucrurile vor arăta bine”, a declarat Stânean, adăugând că se așteaptă la o dinamică mai bună din vest decât din est pe parcursul lui 2026.

Materiile prime și diversificarea surselor: America intră în ecuație

Unul dintre cele mai interesante detalii din discuție a vizat strategia de aprovizionare. TeraPlast a realizat anul acesta cele mai semnificative importuri de materii prime din Statele Unite de până acum – o mișcare deliberată de diversificare care are avantajul că SUA este „cel mai puțin expusă la fluctuațiile de preț din zona Orientului Mijlociu.”

Această diversificare vine însă cu un cost: necesarul mai mare de capital de lucru, generat de durata de tranzit transatlantică și de condițiile de plată mai puțin flexibile decât cele din Uniunea Europeană. Datoria financiară a crescut de la 4 la 5 (raportul datorie netă/EBITDA), dar Stânean a punctat că aceasta va scădea natural pe măsură ce grupul încasează subvențiile aferente proiectelor în derulare – în special restul de subvenție pentru parcul fotovoltaic din Bistrița și proiectul de retehnologizare a fabricii din Croația, estimat la aproape 50 de milioane de lei.

Investiții publice: bugetul aprobat oferă o ancoră, fondurile europene reduc presiunea

Întrebat despre perspectivele investițiilor publice într-un context politic fragil, Stânean a oferit o evaluare pragmatică. Faptul că bugetul a fost aprobat înainte de moțiunea de cenzură este esențial – alocările pe lucrări de apă, canal și gaz sunt acum în faza de implementare la nivel local.

Argumentul cheie: cele 3 miliarde de lei alocate pentru infrastructura de apă, canal și gaz sunt finanțate cu precădere din fonduri europene – PNRR (cu deadline în august) și programe operaționale dedicate – nu din bugetul național. Prin urmare, presiunea de reducere a deficitului bugetar nu afectează direct aceste proiecte. Investițiile finanțate strict de la bugetul de stat, cum ar fi proiectul Anghel Saligny, au o pondere limitată în acest an.

Cele trei motoare de optimism: Instalații, Ambalaje, Ferestre

Stânean a conturat trei surse de optimism pentru restul anului, care susțin decizia de a nu revizui bugetul anual:

Aquatica Experience: an record în buget, backlog solid pe tratarea apelor

Întrebat despre cererea pentru serviciile Aquatica Experience, Stânean a fost categoric: compania are în buget un an record, „la o distanță semnificativă față de orice alt rezultat financiar înregistrat în trecut.” Pe sectorul de tratare și epurare a apelor, backlog-ul de lucrări este consistent și susține convingerea că investiția este profitabilă.

Legat de o eventuală reconstrucție a Ucrainei și impactul asupra sectorului, Stânean a fost realist: o finalitate a conflictului în 2026 nu este probabilă, dar potențialul este imens. „Piața din Ucraina va fi echivalentul a zece Românii”, a spus acesta, referindu-se la fondurile de sute de miliarde care ar urma să fie alocate pentru infrastructură.

Deprecierea leului și dividendul: clarificări pentru investitori

Pe tema deprecierii leului, Stânean a calificat impactul drept „nerecurent” – grupul va înregistra pierderi din diferențe de curs pentru datoriile în valută, dar pe termen lung costul va fi transferat către clienți.

Cât despre dividend, TeraPlast rămâne o companie de creștere cu politică de dividend rezidual. Dividendul distribuit din operațiunea de vânzare a terenului din Bistrița a fost o încercare de a da satisfacție acționarilor de retail, dar randamentul mic a generat mai degrabă frustrare. Stânean a recunoscut cu umor: „Riscăm să fim considerați că mai mult rău decât bine am făcut, având în vedere valoarea dividendului.„

Bugetul anual: menținut, dar cu condiții

La întrebarea directă despre încrederea în realizarea bugetului pe 2026, Stânean a fost clar: „Nu vedem motive să revizuim bugetul. În cazul în care factorii de risc vor persista, suntem obligați prin politica de prognoză să venim cu o revizuire.” Momentul de evaluare realist va fi trimestrul al treilea, când se vor vedea efectele alocărilor bugetare din România, ale fondurilor europene din Ungaria și ale maturizării relațiilor comerciale pe noile piețe.