BCE a devenit prima mare bancă centrală care majorează dobânzile ca parte a luptei împotriva presiunilor stagflaționiste declanșate de războiul din Orientul Mijlociu. A optat pentru o creștere de 25 de puncte de bază, ducând dobânda la facilitatea de depozit la 2,25%.

Totuși, această majorare este mai degrabă o mișcare simbolică, menită să semnaleze voința și determinarea BCE de a nu reacționa prea târziu. Nu este o creștere care va deraia economia zonei euro, ci o decizie luată cu gândul la comunicare și la reputație: riscul de a nu face nimic și de a rămâne în urma curbei este mai mare decât riscul oricăror efecte adverse asupra creșterii economice generate de dobânzi mai ridicate — idee sugerată recent și de economistul-șef Philip Lane.

Întrebarea care contează acum nu este atât de ce a majorat BCE astăzi, ci cât de departe este dispusă să meargă. Iar răspunsul, ascuns în nuanțele conferinței de presă, indică faptul că povestea nu s-a încheiat cu această singură decizie.

Mai multe presiuni stagflaționiste în proiecții, dar niciun motiv pentru majorări agresive

În cadrul conferinței de presă, Christine Lagarde a invocat lărgirea presiunilor inflaționiste și efectele indirecte drept principal motiv al majorării de astăzi. Cu toate acestea, e greu de scăpat de impresia că BCE luptă, de fapt, cu fantome din trecut — mai exact, cu reacția sa care a venit mult prea târziu la șocul inflaționist din 2021 și 2022. La acel moment, banca centrală a insistat prea mult pe ideea că un val inflaționist alimentat de șocuri de ofertă este „tranzitoriu” și poate fi ignorat.

Dacă nu ar fi existat experiența lui 2022, „tranzitoriu” ar putea fi foarte bine eticheta folosită și astăzi. Până acum, creșterea inflației de bază a rămas moderată. Iar deși efectele de propagare ale prețurilor mai mari la energie asupra altor categorii (transport, alimente) vor fi greu de evitat, cele mai recente așteptări inflaționiste bazate pe sondaje au scăzut chiar ușor.

Această traiectorie a inflației se reflectă și în cele mai recente proiecții ale staff-ului BCE.

proiecții BCE

Creșterea PIB — proiecții BCE

Inflația generală este așteptată la 3,0% anul acesta, 2,3% în 2027 și 2,0% în 2028 — ușor în creștere față de proiecțiile din martie. Similar propriilor noastre estimări, BCE se așteaptă ca inflația să coboare sub 2% în a doua jumătate a lui 2027. Prognozele de creștere economică se situează la 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028 — ușor în scădere pentru 2026 și 2027 față de martie.

Au existat alte semnale la conferința de presă?

În cadrul conferinței, Lagarde a respins formularea de „majorare-asigurare”, afirmând că decizia de astăzi nu a fost nimic de acest fel. A făcut-o cu aproape același elan cu care respinsese ideea de „presiuni stagflaționiste”, precum și comparațiile cu 2022, la reuniunea BCE din aprilie.

Astea sugerează că decizia de astăzi nu a fost o creștere „one and done”, ci mai degrabă o repoziționare a punctului de plecare al BCE. Avertismentul privind lărgirea presiunilor inflaționiste și accentul pus pe efectele indirecte ale prețurilor mai mari la energie indică faptul că majorarea de astăzi nu este încă finalul drumului.

Ce trebuie reținut din această decizie se rezumă la trei idei:

Acest material are caracter informativ și editorial și nu constituie recomandare de investiții, consultanță financiară sau ofertă de tranzacționare. Proiecțiile și opiniile aparțin surselor citate și autorilor analizei și pot fi revizuite fără notificare prealabilă. Investițiile pe piețele financiare implică riscuri, inclusiv riscul pierderii capitalului investit.