BET
18507.05
-0.03%
BET-TR
40438.01
-0.04%
BET-FI
59755.17
0.41%
BETPlus
2737.17
-0.06%
BET-NG
1322.39
0.08%
BET-XT
1578.89
0.01%
BET-XT-TR
3397.4
0.01%
BET-BK
3448.87
0.08%
ROTX
40695.58
-0.03%

Analiză Radu Puiu, XTB: Industria alimentelor fast food trece printr-o „furtună economică”. Cât de scumpă este o masă în oraș

Autor: Financial Market
5 min

Într-o perioadă în care costul vieții pare că se află pe o traiectorie ascendentă nesfârșită, industria alimentară se confruntă, în prezent, cu o furtună în adevăratul sens al cuvântului.

Pe măsură ce inflația forței de muncă este mai ridicată decât cea a materiilor prime, impactul asupra operatorilor de lanțuri de restaurante – și, implicit, asupra consumatorilor – devine din ce în ce mai evident, arată Radu Puiu, analistul financiar în cadrul XTB România, într-o analiză.

În aceste condiții, de exemplu în SUA, mesele în oraș au devenit o opțiune costisitoare pentru consumator, rata inflației pentru acest sector depășind-o semnificativ pe cea a alimentelor consumate acasă.

Americanii se reorientează și caută alternative la alimentele de tip fast-food, în timp ce unele dintre cele mai mari francize din țară continuă să crească prețurile la produse care, anterior, erau considerate mese accesibile.

În ianuarie, costul mesei în oraș a crescut cu 5,1% față de aceeași lună a anului 2023 și cu 0,5% față de luna precedentă, potrivit celor mai recente date privind inflația furnizate de Biroul de Statistică a Muncii.

Pe de altă parte, costul produselor alimentare s-a temperat, fiind o creștere de 1,2%, față de anul trecut și o creștere de 0,4%, față de decembrie”, explică Radu Puiu.

De asemenea, americanii sunt afectați atunci când ies la restaurant, după ce prețurile la fast-food au crescut cu 5,8% în ianuarie, față de anul precedent, potrivit datelor publicate recent.

Pentru a explica prima scădere a vânzărilor trimestriale din ultimii aproape patru ani, directorul general al McDonald’s a declarat, în cadrul unui mesaj transmis investitorilor, că persoanele cu venituri mai mici de 45.000 de dolari pe an cheltuiesc mai puțin în restaurantele pe care le dețin.

În ultimul trimestru, vânzările McDonald’s au crescut cu doar 3,4% față de același trimestru din 2022 – cifre plasate mult sub așteptările de pe Wall Street, de 4,7%. Problema nu este una cu care se confruntă doar lanțul de restaurante McDonald’s. Yum Brands, compania mamă a KFC, Pizza Hut și Taco Bell, a raportat, de asemenea, rezultate dezamăgitoare.

Creșterea costurilor pentru alimente a fost unul dintre factorii care au contribuit semnificativ la raportul privind inflația mai „fierbinte” decât arătau estimările, subliniază analistul din cadrul XTB România.

Prețurile alimentelor au fost mai mari cu 0,4% în ianuarie, față de decembrie, fiind un ritm mai rapid decât creșterea generală de 0,3% a indicelui prețurilor de consum (CPI).

Orice majorare a prețurilor la alimente poate fi deosebit de „dureroasă” pentru consumatorii americani, având în vedere că prețurile din supermarketuri sunt acum cu 25% mai mari decât în ianuarie 2020 – asta, în timp ce inflația a crescut cu 19% în aceeași perioadă.

Totuși, în pofida faptului că prețurile alimentelor cresc acum într-un ritm mai lent decât în pandemie, când a fost atins vârful inflaționist, același coș de cumpărături costă, în continuare, mai mult decât în trecut.

Motivul pentru care inflația este mai «încăpățânată» poate avea la bază un amalgam de mai mulți factori: de la costurile mai mari ale forței de muncă, până la minimul record de bovine din SUA, care determină creșterea prețului cărnii de vită.

Toate acestea se răsfrâng asupra consumatorilor, iar societățile comerciale cresc prețurile doar pentru că au această posibilitate”, explică Radu Puiu.

Luna trecută, președintele Joe Biden a avertizat că firmele „jefuiesc consumatorii” printr-o combinație de prețuri exagerate, prin „greedflation” și „shrinkflation”.

Greedflation se referă la situațiile în care companiile cresc prețurile produselor peste rata inflației pentru a-și majora profiturile, iar shrinkflation reprezintă o majorare a nivelului general al prețului bunurilor pe unitate de greutate sau volum, determinată de o reducere a greutății sau a dimensiunii produsului vândut.

Cinci tipuri de alimente au fost responsabile pentru 30% din inflația din ultimii ani, conform unui studiu al Groundwork Collective: carnea de vită și mânzat, carnea de pasăre, sucurile și băuturile necongelate și necarbonatate, fructele și legumele proaspete și gustările.

De altfel, câteva dintre aceste categorii au determinat creșterea prețurilor la alimente din luna ianuarie. Prețul pentru carnea de vită și mânzat a înregistrat un „salt” de 7,7%, prețul la băuturile necarbonatate congelate (cum ar fi sucul de portocale) a crescut cu 29%, în timp ce costul pentru băuturile necarbonatate necongelate a crescut cu 4,2%, arată datele CPI.

CITESTE SI:  Jerome Powell și drumul către ținta de inflație de 2% în Statele Unite

Majorarea prețurilor, generată și de modificările climatice

Potrivit analistului financiar din cadrul XTB, motivul creșterilor de preț s-ar putea datora, mai degrabă, problemelor de aprovizionare și schimbărilor climatice.

Seceta a redus suprafața pășunilor pentru creșterea vacilor, ceea ce a dus la efective mai mici de bovine, potrivit Departamentului american al agriculturii.

În paralel, producția de portocale a fost afectată de fenomenele meteorologice severe și de boli ale citricelor. Trebuie subliniat faptul că majorarea prețurilor din magazinele alimentare și din restaurante nu îi afectează în mod egal pe americani.

Consumatorii cu venituri mici sunt mult mai afectați, deoarece trebuie să aloce un procent mult mai mare din venitul lor pentru a-și permite produsele de bază. Concret, 20% din persoanele cu venituri mici (aproximativ 14.000 de dolari pe an) plătesc un sfert din tot bugetul lor lunar doar pentru alimente.

La polul opus, 20% din categoria americanilor cu venituri mari (aproximativ 244.000 de dolari pe an) cheltuiesc pe alimente 3,5% din câștigul lunar, a constatat Groundwork Collective.

În ciuda scumpirilor mai usturătoare decât se așteptau pentru luna ianuarie, cumpărătorii ar trebui ca, în acest an, să aibă parte de o pauză din acest punct de vedere.

Prețurile la produsele alimentare vor continua să se tempereze și ar putea încheia anul cu o ușoară scădere de 0,4%, potrivit previziunilor USDA. Totuși, cei cărora le place să mănânce în oraș s-ar putea să nu aibă parte de un moment de respiro, USDA previzionând că mesele la restaurant vor încheia anul cu o creștere de 4,7%”, arată Radu Puiu.

Una dintre presupuneri este aceea că persoanele cu venituri reduse consumă mai multe meniuri de tip fast-food decât cei cu buget mai ridicat.

Această idee se dovedește a fi falsă într-un context actual extrem de dinamic. Practic, pentru mulți consumatori a devenit un lux să poată aloca suficient timp unei mese în oraș.

În aceste condiții, mâncarea de tip fast-food a devenit soluția facilă pentru persoanele care câștigă mai mult. Chiar dacă pare surprinzător, există explicații.

Această categorie de oameni lucrează adesea multe ore pe zi, sunt mai grăbiți și au pauzele de masă mai scurte – drept urmare, ei încearcă să petreacă puțin timp la prânz, iar oferta restaurantelor de tip fast food devine o soluție ideală.

Pe de altă parte, faptul că prețurile meniurilor sunt, în continuare, ridicate, ar putea descuraja clienții, mai ales pentru că s-au stabilizat costurile pentru alimente.

Confirmarea vine și analizând cifrele privind rezervările la restaurant înregistrate în ianuarie de compania OpenTable: numărul de americani care au rezervat mese în oraș a fost cu 15% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cum reacționează consumatorii din România

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

În timp ce consumatorii cu venituri mici merg mai rar la restaurantele preferate și aleg să gătească acasă, multe familii din clasa de mijloc renunță la restaurantele scumpe.

Având în vedere aceste aspecte, semnele sugerează că inflația la alimente și restaurante se va dovedi, probabil, mai moderată în 2024 decât a fost în ultimii trei ani. Multe dintre costurile de producție legate de alimente fie scad, fie cresc mai puțin agresiv.

Creșterile salariale rămân ridicate în serviciile de alimentație publică, dar se îndreaptă către nivelul normal. În același timp, consumatorii încep să respingă creșterile mari de prețuri pe care firmele le foloseau pentru a-și impulsiona marjele de profit”, explică analistul XTB Radu Puiu.

Photo by mafe estudio on Unsplash