Franța se confruntă cu o nouă perioadă de instabilitate politică și economică după ce premierul François Bayrou a pierdut votul de încredere în Parlament. Luni, 364 de deputați au votat împotriva guvernului, doar 194 fiind în favoare, ceea ce a dus la demisia acestuia. Președintele Emmanuel Macron caută acum un nou prim-ministru capabil să rezolve blocajul bugetar și să evite stagnarea economică.
Ce urmează pentru Emmanuel Macron?
Macron a anunțat că va accepta demisia guvernului Bayrou și va desemna în următoarele zile un nou prim-ministru. Deocamdată, președintele exclude varianta dizolvării Parlamentului, preferând să găsească un lider care să poată trece testul unui nou vot de încredere. Totuși, cu proteste naționale programate pe 10 și 18 septembrie, riscul ca Macron să devină principala țintă a nemulțumirii publice rămâne ridicat.
Problema bugetară: deficit și datorie publică în creștere
Căderea guvernului este legată direct de controversatul buget pentru 2026. Planul propus prevedea economii de 44 miliarde de euro, însă consensul politic s-a dovedit imposibil. Potrivit Ministerului de Finanțe, cheltuielile publice ar urma să crească cu 51,1 miliarde de euro anul viitor, ceea ce ar împinge deficitul la 6,1% din PIB – mult peste ținta de 4,6% asumată în fața Comisiei Europene.
Pe termen lung, situația este și mai dificilă: datoria publică ar putea urca de la 113% din PIB în 2024 la 125,3% în 2029. Principala cauză o reprezintă cheltuielile sociale și de sănătate, care au atins 32,3% din PIB în 2023, peste media zonei euro de 27,2%. În același timp, potențialul de creștere economică al Franței rămâne scăzut, la doar 1,2% anual, insuficient pentru a susține presiunea bugetară.
Impact economic: stagnare și costuri mai mari de finanțare
Anunțul votului de încredere din 25 august a amplificat incertitudinea politică și economică. Investițiile, consumul și planurile de angajare riscă să fie amânate, iar dobânzile mai ridicate pun presiune pe finanțarea companiilor, în special în sectorul imobiliar și al construcțiilor. În aceste condiții, economia Franței ar putea stagna în trimestrul IV din 2025.
