Modelul economic al zonei euro, sub presiune
Modelul de creștere al zonei euro, construit pe exporturi competitive și acces la resurse energetice ieftine, este pus sub semnul întrebării. Șocurile din piața energiei, creșterea competitivității Chinei și schimbările din economia globală – inclusiv rolul SUA – afectează capacitatea regiunii de a menține surplusurile comerciale ridicate înregistrate după Criza financiară globală din 2008.
Pe termen scurt, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu afectează negativ balanța comercială. Însă problema este una mai profundă: companiile europene se confruntă cu o concurență globală mai puternică, în special din partea China, ceea ce reduce rolul exporturilor ca motor principal de creștere economică, se arată într-o analiză efectuată de economiștii ING Bank.
De la „modelul german” la o nouă realitate economică
După criza datoriilor din zona euro, modelul economic german – bazat pe disciplină salarială și exporturi puternice – a fost adoptat la scară mai largă în regiune. Rezultatul a fost un excedent comercial de aproximativ 50 de miliarde de euro pe trimestru la finalul anilor 2010.
În ultimii ani, însă, acest model începe să se erodeze. Costurile energetice mai ridicate, creșterea salariilor și competiția externă au afectat competitivitatea. Deși sectorul serviciilor a rezistat mai bine, presiunile din comerțul cu bunuri sunt tot mai evidente.
Energia – vulnerabilitatea cheie a zonei euro
Șocul energetic din 2021–2022 a schimbat radical dinamica balanței comerciale. Reducerea livrărilor de gaze din Rusia a dus la creșterea costurilor și la intrarea temporară în deficit comercial. Deși zona euro și-a diversificat sursele, acestea sunt mai scumpe, ceea ce menține presiunea asupra balanței.
În prezent, excedentul comercial este cu aproximativ 30% sub nivelul din 2019. În scenariul de bază, cu perturbări moderate în Strâmtoarea Hormuz până în vară, surplusul ar putea scădea la circa 49 miliarde euro în 2026, de la 149 miliarde euro în 2025. Într-un scenariu negativ, acesta ar putea reveni chiar în teritoriu negativ.
Relația comercială cu SUA și schimbările structurale
Exporturile către Statele Unite au crescut puternic în 2025, înainte de introducerea tarifelor comerciale, însă această dinamică a fost temporară. Ulterior, exporturile au scăzut semnificativ, reducând excedentul comercial.
În paralel, importurile de energie din SUA au crescut, pe fondul reducerii dependenței de Rusia. Această schimbare redefinește relația comercială transatlantică, dar nu compensează integral pierderile din exporturi.
China, principalul risc structural pentru exporturile europene
Dezechilibrul comercial al zonei euro este tot mai mult influențat de relația cu China. Importurile din China au crescut accelerat, în timp ce exporturile europene către această piață au stagnat. Deficitul comercial cu China este cu 156 miliarde euro mai mare decât în 2019.
Mai îngrijorător este faptul că presiunea vine exact în sectoarele cheie pentru exporturile europene: echipamente industriale, transport, chimie și farmaceutice – domenii unde China își crește rapid competitivitatea.
De exemplu, zona euro a devenit importator net de vehicule din China, în special pe segmentul mașinilor electrice. În sectorul chimic, importurile din China au crescut semnificativ, pe fondul costurilor energetice ridicate din Europa.
Exporturile își pierd rolul de motor de creștere
Datele arată o deteriorare a contribuției exporturilor la creșterea economică. Spre deosebire de ciclurile anterioare, exporturile nu mai depășesc ritmul de creștere al PIB-ului, ceea ce indică o slăbire structurală a modelului economic.
În același timp, percepția companiilor europene asupra competitivității lor externe s-a deteriorat puternic, atingând minime istorice.
Perspective: mai multă volatilitate, surplusuri mai mici
Anii favorabili din deceniul trecut au fost înlocuiți de un context mult mai volatil. Dependența de importuri energetice, creșterea cheltuielilor publice (în special pentru apărare) și competiția globală mai intensă vor continua să pună presiune pe balanța comercială.
Pe termen lung, cea mai mare provocare rămâne recâștigarea competitivității în industriile cheie. Fără acest lucru, excedentul comercial – unul dintre pilonii creșterii economice europene – ar putea deveni o amintire.
