La doar câteva ore după ce Curtea Supremă a SUA a respins tarifele de urgență impuse de administrația americană de „Liberation Day”, președintele Donald Trump a anunțat un nou val de taxe vamale, redeschizând frontul tensiunilor comerciale globale.
De această dată, Casa Albă invocă Secțiunea 122 din Trade Act 1974, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, în vederea remedierii unor „probleme internaționale de plăți”. Oficial, tariful ar urma să fie de 10% începând cu 24 februarie, însă ulterior Trump a indicat un nivel de 15%. Important: aceste noi tarife nu fac obiectul deciziei Curții Supreme.
Secțiunea 122 – instrument rar folosit și potențial contestabil
Secțiunea 122 este un instrument juridic conceput în perioada standardului aur și a cursurilor fixe, într-un context economic complet diferit de cel actual. Practic, nu a fost utilizată niciodată în forma actuală, iar argumentarea unei crize de balanță de plăți în SUA este dificilă, având în vedere că, prin definiție, balanța de plăți este contabil echilibrată, se arată într-o analiză efectuată de Carsten Brzeski, Global Head of Macro și James Knightley Chief International Economist, în cadrul ING Bank.
Există, astfel, riscul unor noi contestații legale. În acest context, analiștii consideră că măsura ar putea reprezenta mai degrabă o soluție temporară, până la activarea Secțiunii 301 din aceeași lege, care vizează practicile comerciale neloiale, dar necesită investigații mai ample.
Cum se suprapun noile tarife peste cele existente?
Noile tarife nu se adaugă peste tarifele sectoriale deja existente (Secțiunea 232), aplicate pentru oțel, aluminiu, cupru, lemn, automobile și anumite vehicule. De asemenea, produsele care intră fără taxe vamale în baza acordului USMCA rămân exceptate, la fel ca piesele și componentele pentru aeronave civile.
În ceea ce privește acordurile bilaterale încheiate recent – inclusiv cu Elveția sau India – situația este mai complexă, întrucât unele dintre aceste înțelegeri făceau referire explicită la tarifele de urgență anulate. În cazul relației SUA–UE, lucrurile sunt și mai complicate, Parlamentul European suspendând aprobarea angajamentelor UE în contextul escaladării conflictului privind Groenlanda. Nu este exclusă o renegociere completă.
Impact macro: tarifele efective rămân peste 10%
În a doua jumătate a anului 2025, rata efectivă a tarifelor (venituri vamale raportate la valoarea importurilor) a fost de 10,9%, sub rata teoretică de 17,3% estimată pe baza tarifelor anunțate. Diferența s-a datorat redirecționării importurilor către țări cu taxe mai mici, creșterii importurilor de produse high-tech exceptate și unei mai bune conformări la regulile USMCA.
Deși noul tarif universal de 15% ar putea sugera o creștere a ratei efective, simplificarea structurii tarifare ar putea limita optimizarea fiscală și evitarea taxelor. În același timp, numeroase excepții rămân în vigoare, inclusiv pentru produse tehnologice și minerale critice. În acest moment, estimările indică menținerea ratei efective a tarifelor puțin peste 10%.
Inflație, consum și reacția Fed
Creșterea prețurilor la importuri și un nivel al inflației de bază pentru bunuri de 1,1% indică faptul că o parte semnificativă din costul tarifelor este absorbită de companii. Există însă riscul transmiterii treptate către consumatori, în special în zona bunurilor de larg consum.
În acest context, Federal Reserve rămâne atentă la echilibrul dintre presiunile inflaționiste și încetinirea economică. Deocamdată, scenariul de bază al pieței rămâne cel al două reduceri de dobândă de câte 25 puncte de bază, posibil în iunie și septembrie, în funcție de evoluția inflației și a pieței muncii.
Tarifele rămân instrument strategic
Decizia Curții Supreme a transmis un semnal puternic privind limitele puterii executive în SUA, dar administrația Trump nu pare dispusă să renunțe la agenda comercială protecționistă. Noile anunțuri sugerează că tarifele vor continua să fie utilizate ca instrument de negociere și presiune geopolitică.
Pentru investitori, revenirea incertitudinii comerciale înseamnă volatilitate sporită pe piețele financiare, riscuri pentru lanțurile globale de aprovizionare și o posibilă recalibrare a perspectivelor de creștere globală în 2026.
