În ciuda negocierilor pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, îngrijorările legate de prețul și disponibilitatea îngrășămintelor continuă să crească. În opinia analiștilor ING, piețele de mărfuri agricole nu au reflectat încă în întregime aceste riscuri — iar disruptia s-ar putea acumula în timp, obligând companiile să gestioneze proactiv expunerea la lanțul de aprovizionare.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor de îngrășăminte și produse agricole este descris, plastic, drept o tragedie care se desfășoară cu încetinitorul. O parte importantă a producției globale de îngrășăminte și a materiilor prime pentru acestea rămâne expusă. O prelungire a armistițiului ar putea relua fluxurile, însă perspectiva rămâne fragilă, întrucât un acord mai durabil este dificil de obținut. Riscurile globale au fost subliniate din nou recent de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care a avertizat asupra „începutului unui șoc sistemic agroalimentar ce ar putea declanșa o criză severă a prețurilor la alimente la nivel global”.
Agenția ONU se arată îngrijorată în special de țările din Africa și din unele zone ale Asiei. Pentru Europa, situația este mai puțin severă — dar riscurile persistă pentru companiile europene în următoarele 12 luni. Deși condițiile actuale de piață sugerează un risc limitat de creștere imediată a prețurilor, presiunile de fond se pot acumula în timp dacă constrângerile de aprovizionare se mențin.
Fermierii și factorii de decizie reacționează la șocul îngrășămintelor
Preocuparea centrală este că prețurile mai mari ale îngrășămintelor vor reduce utilizarea acestora, ceea ce ar putea apăsa pe randamentele culturilor și ar strânge oferta agricolă în timp. Față de 2022, accesibilitatea îngrășămintelor — raportul dintre prețul îngrășămintelor și cel al culturilor — s-a deteriorat puternic, creând un stimulent mai mare pentru fermieri să reducă dozele aplicate. Drept urmare, Asociația Internațională a Îngrășămintelor anticipează un declin al consumului în sezonul 2026/27.
Impactul nu va fi însă uniform. Fermierii folosesc tipuri diferite de îngrășăminte pentru randament, reproducere și rezistență, iar șocurile anterioare arată că cererea de îngrășăminte pe bază de azot tinde să fie mai inelastică decât cea pentru potasiu și fosfați. În plus, fermierii din țările în curs de dezvoltare sunt în general mai sensibili la prețuri, în timp ce cei din economiile dezvoltate (inclusiv UE) au mai multe opțiuni de atenuare a riscurilor.
Disrupția este accentuată de cotele și restricțiile de export impuse de alți mari exportatori, inclusiv Rusia și China, ceea ce expune și mai mult vulnerabilitățile unor regiuni importatoare cheie — Australia, Brazilia, India și UE. Pe de altă parte, guvernele intervin: Australia, de obicei foarte orientată spre piață, a securizat deja livrări de azot și uree, iar UE a publicat recent Planul de Acțiune pentru Îngrășăminte, cu angajamente de sprijin pentru fermierii cei mai afectați.
Fundamentele piețelor de mărfuri, favorabile — deocamdată
Pentru piețele de mărfuri, condițiile geopolitice actuale sunt clar negative. Însă fundamentele — ofertă, cerere, stocuri și factori economici mai largi — rămân mai favorabile, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Politicii Alimentare (IFPRI). Acest lucru limitează probabilitatea unor salturi imediate de preț, spre deosebire de șocurile anterioare din 2007, 2010 și 2020. O serie de mărfuri agricole intră în anul de comercializare 2026/27 bine aprovizionate, după o producție puternică în 2025/26, cu randamente record care au lăsat stocurile la niveluri confortabile.
Așteptarea pentru 2026/27 este că, deși piețele se vor strânge (cu randamente revenind de la nivelurile record), vor rămâne confortabile, sugerând doar o forță moderată a prețurilor. Excepția notabilă este grâul american, cu prețuri mai puternice din cauza stării proaste a culturii de iarnă; per total însă, piața globală a grâului ar trebui să rămână confortabilă și să vadă o corecție.
Proiecțiile ING de preț pentru a doua parte a anului
Până acum, prognozele nu au integrat impactul unor penurii mai persistente de îngrășăminte, iar revizuirile au fost marginale de la începutul anului — parțial din cauza incertitudinii privind durata disrupțiilor din Golful Persic. În plus, deși există o legătură generală între consumul de îngrășăminte și randamentele agricole, nu este garantat că o utilizare mai redusă va lovi direct producția; alte variabile, precum vremea, contează la fel de mult. Pe scurt, impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu este mai indirect și mai greu de cuantificat decât în 2022, când invazia rusă a Ucrainei a avut un efect direct și clar asupra ofertei.
Atenția pieței se mută spre Emisfera sudică
Impactul potențialelor penurii variază pe regiuni. Fermierii din Emisfera Nordică sunt mai protejați: și-au plantat deja culturile de primăvară și și-au rezervat în avans inputurile, astfel încât nu sunt așteptate schimbări majore de suprafețe sau randamente. Riscul mai mare apare în Emisfera Sudică, unde culturile de iarnă se plantează acum, iar riscurile vor crește pentru culturile de primăvară (plantări septembrie–decembrie) dacă disrupțiile persistă în trimestrele trei și patru.
Punctul fierbinte: Brazilia & El Niño
America de Sud depinde puternic de importurile de îngrășăminte — Brazilia importă circa 85% din necesar. O disrupție prelungită ar putea aduce nu doar prețuri mai mari și marje mai strânse, ci penurii fizice. În acest scenariu, fermierii brazilieni ar putea muta suprafețe de la porumb la soia (mai puțin intensivă în îngrășăminte), strângând și mai mult piața globală a porumbului — deja pe cale să se tensioneze, fiindcă și fermierii americani cresc plantările de soia în defavoarea porumbului.
Peste toate, NOAA estimează o probabilitate de 82% de apariție a condițiilor El Niño în mai–iunie 2026 și 96% de persistență în iarna 2026/27. În sezonul El Niño 2023/24, randamentele braziliene au fost afectate negativ — un strat suplimentar de risc ascendent pentru prețuri.
Cum stă Europa la capitolul îngrășăminte
UE importă 25–30% din azotul necesar, 35–45% din potasiu și circa 70% din fosfați. Nu există îngrijorări imediate privind disponibilitatea: furnizorii de îngrășăminte cu azot aveau stocuri ample la începutul lui 2026, în anticiparea taxelor mai mari pe bunurile cu intensitate ridicată de carbon (CBAM). Din ianuarie, importurile au scăzut, iar companiile au consumat din stocuri. Producția internă de azot a rămas relativ stabilă de la începutul războiului din Iran — producătorii europeni au văzut prețuri mai mari la gaze, dar și la produsele vândute, așa că marjele rămân pozitive. Importurile de fosfați au fost și ele relativ stabile.
✓ Ce amortizează lovitura în UE
Mulți fermieri blochează prețurile înainte de sezon (individual sau prin cooperative), așa că îngrășămintele folosite acum au fost adesea cumpărate la prețuri de dinainte de război. Creșterea de ~10% a grâului UE compensează parțial costurile mai mari de input.
✗ Unde apasă presiunea
Îngrășămintele reprezintă 15–20% din costurile totale de producție, iar combustibilul (~5%) se transmite mai rapid în prețuri. Cu cât prețurile rămân ridicate mai mult, cu atât fermierii vor fi mai expuși la cotațiile de piață.
Riscurile cheie și cum pot fi gestionate
Riscurile principale pentru companiile din agribusiness sunt înclinate spre a doua jumătate a lui 2026 și prima jumătate a lui 2027. ING le grupează astfel:
⚠ De reținut pentru investitori
Spre deosebire de 2022, acesta nu este un șoc cu efect direct și imediat asupra ofertei. Tocmai de aceea riscul este subapreciat: impactul este întârziat și greu de cuantificat, putând construi treptat prin costuri de input mai mari, doze de aplicare mai reduse și, în final, ofertă mai strânsă. Proiecțiile de preț și estimările de probabilitate (inclusiv cele privind El Niño) provin din analiza ING și a instituțiilor citate și pot fi revizuite pe măsură ce evoluează situația din Golful Persic.
Mesajul de fond al ING este unul de prudență calibrată: condițiile actuale rămân favorabile și limitează riscul unui salt de preț în stilul lui 2022, dar riscurile legate de îngrășăminte sunt probabil subevaluate, din cauza efectului lor întârziat și greu de măsurat. Mai degrabă decât un șoc imediat, presiunea se va construi gradual, concentrându-se în finalul lui 2026 și în 2027, pe măsură ce se materializează constrângerile de aprovizionare, volatilitatea și răspunsurile de politică. Pentru companiile din alimentație și agribusiness, concluzia practică este clară: perspectiva pe termen mediu devine mai incertă, iar gestionarea proactivă a riscului — prin hedging și diversificarea lanțului de aprovizionare — nu mai este opțională.
Citește și
Acest material are caracter informativ și editorial și nu reprezintă recomandare de investiții. Analiza, proiecțiile de preț și estimările sunt preluate din raportul ING și din sursele citate (FAO, IFPRI, NOAA, Asociația Internațională a Îngrășămintelor) și nu au fost validate independent. Evoluțiile viitoare ale piețelor pot diferi de cele prognozate. Investițiile în mărfuri și acțiuni implică riscuri, inclusiv pierderea capitalului investit.
