Pe 24 ianuarie 2025, S&P Global Ratings a revizuit perspectiva asupra României de la stabilă la negativă, în același timp, fiind confirmate ratingurile suverane pe termen lung și scurt în valută străină și locală, ‘BBB-/A-3’.
Perspectiva negativă reflectă opinia agenției cu privire la riscurile crescânde pentru finanțele publice ale României în următorii ani. Acest lucru urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB din 2020, în timp ce raportul datorie/PIB a crescut cu peste 15%.
Deși nu există un calendar in acest sens, S&P Global ar putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, împreună cu o creștere economică modestă, ar conduce la deficite fiscale mai mari decât cele așteptate pe termen mediu.
″În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creștere mai accentuată a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând totodată deficitele de cont curent substanțiale ale României,″ se arată in comunicatul companiei.
Pe de altă parte, s-ar putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce semnificativ.
″Am revizuit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile legate de finanțele publice ale României. În opinia noastră, implementarea planului de consolidare fiscală al guvernului ar putea fi dificilă, în special din cauza fragmentării politice crescute evidențiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și a perspectivelor mai lente de creștere economică.
În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică, netă de activele lichide ale guvernului, va depăși 60% din PIB până în 2027, iar povara dobânzilor guvernamentale se va situa în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB, au depășit considerabil și constant așteptările noastre.″
Depășirile persistente ale bugetului au condus la creșterea datoriei publice nominale de 2,5 ori din 2020 și la creșterea costurilor cu dobânzile de peste 3 ori, sporind nevoile guvernului de refinanțare a datoriei. Politicile fiscale relaxate au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din piețele emergente la nivel global, cu o medie de aproape 7% din PIB în următorii ani.
Eforturile de consolidare ale noii administrații au loc într-un mediu politic polarizat, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, și într-un context de creștere economică mai slabă, agravată de stagnarea activității economice în principalii parteneri comerciali ai României, în special Germania.
Întârzierile în consolidare vor menține probabil dezechilibrele macroeconomice existente la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. De asemenea, acest lucru ar putea duce la o întârziere suplimentară a fondurilor UE disponibile pentru România, dacă eforturile de consolidare nu vor îndeplini cerințele minime de corecție fiscală impuse de regulile fiscale ale UE. România este sub procedura de deficit excesiv (EDP) a Comisiei Europene din 2020.
