Creștere globală sub așteptări, pe fondul tarifelor istorice impuse de SUA
După o perioadă marcată de șocuri economice fără precedent, economia globală a înregistrat o evoluție modestă în 2024, iar prognoza publicată în ianuarie 2025 de Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipa o menținere a acestui ritm lent. Însă, între timp, peisajul s-a schimbat radical: guvernele din întreaga lume își reevaluează prioritățile de politică economică, iar Statele Unite au introdus o serie de tarife vamale generalizate, cu efecte majore asupra economiei globale.
Pe 2 aprilie 2025, SUA au implementat tarife comerciale aproape universale, atingând un nivel fără precedent în ultimul secol. Măsura a fost urmată de contramăsuri din partea partenerilor comerciali, iar consecințele nu au întârziat să apară: creșterea globală estimată a fost revizuită în scădere la 2,8% pentru 2025 și 3% pentru 2026, față de 3,3% în ambele cazuri, cât se estima în ianuarie. În termeni cumulativi, prognoza a fost retrogradată cu 0,8 puncte procentuale, rămânând mult sub media istorică de 3,7% în perioada 2000–2019.
Perspective regionale: economiile avansate și emergente, afectate diferit
În economiile avansate, creșterea este estimată la 1,4% în 2025, iar în SUA la doar 1,8%, cu aproape un punct procentual mai puțin decât prognoza precedentă. Zona euro ar urma să crească cu doar 0,8%, în scădere ușoară față de așteptările anterioare.
În economiile emergente și în curs de dezvoltare, creșterea este estimată la 3,7% în 2025 și 3,9% în 2026, cu revizuiri negative semnificative pentru China, una dintre țările cele mai afectate de noile bariere comerciale.
Inflația globală este estimată să scadă mai lent decât se anticipa anterior, ajungând la 4,3% în 2025 și 3,6% în 2026, cu revizuiri în sus pentru economiile avansate, respectiv ușor în jos pentru cele emergente.
Riscuri în creștere: incertitudine, tensiuni comerciale și posibile crize financiare
Raportul FMI subliniază că riscurile descendente domină perspectiva economică globală. Extinderea războiului comercial și incertitudinea crescută pot reduce și mai mult ritmul de creștere pe termen scurt și lung, mai ales în contextul în care multe țări au epuizat spațiul fiscal necesar pentru a face față viitoarelor șocuri.
De asemenea, volatilitatea politicilor economice și sentimentul negativ al piețelor pot genera repoziționări semnificative ale activelor financiare, deprecieri valutare și ieșiri de capital, în special în economiile deja vulnerabile la datorii. Instabilitatea financiară s-ar putea extinde și la nivelul sistemului monetar internațional, în timp ce presiunile demografice și reducerea forței de muncă migrante riscă să afecteze sustenabilitatea fiscală.
În plus, efectele persistente ale crizei costului vieții, coroborate cu perspectivele de creștere slabă, pot reaprinde nemulțumirile sociale, mai ales în economiile emergente cu datorii ridicate. Țările cu venituri mici ar putea suferi din cauza diminuării ajutorului internațional, fiind forțate să adopte ajustări fiscale severe, cu impact direct asupra nivelului de trai.
Un posibil scenariu pozitiv: reducerea tensiunilor comerciale
Totuși, un scenariu pozitiv nu este exclus. O eventuală detensionare a relațiilor comerciale și stabilirea unor acorduri clare și durabile ar putea sprijini revenirea creșterii economice globale și restabilirea încrederii în piețele internaționale.
