Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a adus în atenția partidelor politice și candidaților la alegerile parlamentare din 2020 viziunea comunității de afaceri cu privire la măsurile necesare pentru relansarea economică și orientarea economiei românești către priorități strategice de dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung, reunite într-o nouă ediție a documentului AmCham Priorități pentru România.
Recomandările celei de-a șasea ediții sunt subsumate obiectivelor comune de redresare, competitivitate și creștere economică pentru România pe care AmCham le-a urmărit cu prioritate în dialogul cu autoritățile centrale și cu decidenții în ultimul an, și vizează deopotrivă remedierea cu prioritate a unor vulnerabilități sistemice acumulate în domenii critice pentru economie, dar și valorificarea oportunităților unice generate de contextul crizei sanitare și economice pe care o traversăm.
“Date fiind contextul crizei sanitare și economice și gradul ridicat de volatilitate care vor continua să afecteze piețele în următoarea perioadă, subliniem în Priorități pentru România importanța unei abordări coordonate și coerente a procesului de relansare economică, cu accent pe calitate și efecte pozitive concrete și vizibile pentru România. Doar o astfel de abordare va putea contrabalansa influența unor factori externi puțin controlabili, precum ritmul de combatere a pandemiei la nivel global, evoluțiile geopolitice internaționale, eficacitatea măsurilor de susținere a economiei, modul de reacție a piețelor financiare, companiilor și consumatorilor. Pe de altă parte, criza actuală a generat oportunități unice pentru repoziționarea economică strategică a României, astfel că facem apel la mobilizarea tuturor forțelor înspre valorificarea acestor oportunități, ținând cont de faptul că depinde doar de noi, ca țară, dacă vom avea în față un deceniu câștigat sau un deceniu pierdut” a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham România.
Pentru perioada imediat următoare, AmCham recomandă drept priorități centrale ale politicii economice menținerea rating-ului investițional, definitivarea proiectelor de infrastructură publică aflate în diverse faze de dezvoltare, identificarea unui nou model de convergență, pregătirea reformei administrației publice, deschiderea negocierilor pentru aderarea la OECD și lansarea de proiecte de integrare regională.
Pe termen mediu și lung, considerăm că va fi determinantă pentru depășirea crizei dar pentru parcursul României post – pandemie, soluționarea unor probleme principale, precum:
• Declinul demografic, raportul deja foarte ridicat și cu perspective de depreciere dintre populația activă și cea dependentă afectează creșterea economică potențială, opțiunile de diversificare a activităților economice, sistemul de asigurări sociale și sustenabilitatea finanțelor publice. Simultan, aproximativ 3 milioane de români sunt în străinatate, cei mai mulți dintre ei în perioada activă. Astfel că, pentru a dispune de forța de muncă necesară pentru a acoperi nevoile economiei termen mediu, recomandarea noastră este accelerarea procesului de repatriere a românilor, concomitent cu stoparea exodului de forță de muncă, inteligență și talente. Considerăm că diaspora este una dintre resursele strategice pe care România le poate mobiliza pentru a contribui la procesul de creștere economică și de dezvoltare, la egalitate cu atragerea de investiții și cu accesarea fondurilor europene.
• Sistemul de educație deconectat de la tendințele de evoluție ale economiei și tehnologie, trebuie adapat cerințelor societății și economiei actuale, în care dezvoltarea aptitudinilor și a atitudinii este mai importantă decât strict cumulul cantitativ de cunoștințe.
• Infrastructurile fizice, principala problemă structurală care limitează creșterea economică potențială, necesită deopotrivă investiții publice majore și creșterea capacității administrative de planificare și implementare a marilor proiecte de infrastructură.
• Gestionarea deficitelor gememe, deficitul bugetar și deficitul de cont curent, prin măsuri de reforme structurale țintite, care să evite ca manifestarea acestor probleme fundamentale să adâncească impactul asupra economiei.
• Limitarea investițiilor publice se reflectă în calitatea precară a infratructurilor fizice și a serviciilor publice în cele mai multe domenii, astfel că utilizarea resurselor disponibile prin instrumentul financiar Next Generation EU sau prin alte programe structurale devine esențială pentru dezvoltarea sectoarelor de activitate cu o contribuție semnificativă la formarea PIB.
Cu privire la obiectivul de repoziționare a României prin creșterea relevanței economiei în plan intern, regional, european și global, AmCham recomandă măsuri care să asigure echilibrul bugetar, stabilitate legislativă și fiscală, simplificare administrativă, transformare digitală, stimularea investițiilor, politici coerente pentru dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată mare și strategice, infrastructuri fizice de calitate, lansarea de proiecte fanion care să crească vizibilitatea României.
“Contextul actual, complex și fără precedent, creează premise unice pentru lansarea unei strategii de țară pentru investiții publice și private în domenii cheie, care pe de o parte să rezulte în remedierea vulnerabilităților sistemice evidențiate mai sus, și pe de altă parte, să conducă la o repoziționare a României atât în plan intern, cât și în plan extern. Prezenta ediție a Priorităților pentru România reia recomandarea unui Proiect de Țară pentru România, care implică în viziunea noastră stabilirea în comun a unei direcții strategice și a unor priorități competitive care să țină cont de interesele naționale pe termen lung si de tendințele globale și să extindă rolul țării în cadrul parteneriatelor euro-atlantice și regionale” a punctat Daniela Nemoianu, Membru al Consiliului Director al AmCham România, lider al grupului de lucru dedicat macroeconomiei.
Priorități pentru România detaliază agenda de repoziționare strategică și la nivelul măsurilor sectoriale, precum:
• Identificarea unui nou model de convergență economică axat pe tranziția de la cantitate la calitate, de la consum la investiții, utilizarea mai eficientă a resurselor interne, continuitatea reformelor structurale și implementarea unui mix echilibrat de politici economice.
• Accesarea Next Generation EU și a bugetului multianual 2021-2027, care implică dezvoltarea unui plan integrat și coerent de investiții, atțt publice cât și private, unor strategii de dezvoltare, planuri sectoriale și regionale pentru absorbția eficientă a acestor resurse.
• Prioritizarea și urgentarea investițiilor în infrastructura critică de transport, sănătate, educație, industrie pentru creșterea încrederii în economie, dar și pentru o redresare mai rapidă.
• Consolidarea fiscal-bugetară post-pandemie, prin reducerea economiei informale și evitarea măsurilor care să contribuie la intensificarea componentei structurale a deficitului bugetar, cum ar fi majorarea punctului de pensie cu 40%, evitarea modificării sistemului de impozitare, ameliorarea procesului de colectare, eficientizarea cheltuielilor, asumarea, în urma unei analize solide, a poziției României vis-à-vis de noile taxe și impozite discutate la nivel European și global, implementarea bugetării multianuale.
• Accelerarea încorporării Transformării Digitale prin asumarea la cel mai înalt nivel a unei agende naționale de transformare digitală și însărcinarea unei singure autorități cu implementarea acesteia.
• Prioritizarea cercetării-dezvoltării-inovării ca pilon al noului model de dezvoltare, folosirea acestor domenii ca resurse generatoare și integratoare de dezvoltare economică și avantaj competitiv și comparativ.
• Dezvoltarea pieței de capital prin asigurarea predictibilității și clarității legislative și fiscale, creșterea lichidității prin capitalizarea companiilor de stati, sau creșterea aportului fondurilor de pensii la finanțarea economiei.
• Reforma sistemului de sănătate, prin asigurarea nivelui adecvat de finanțare, optimizarea infrastructurii și a organizării serviciilor de sănătate pentru a crește calitatea, accesibilitatea și eficiența serviciilor oferite cetățenilor, precum și reziliența și capacitatea de răspuns în situații de criză, digitalizarea sistemului de sănătate.
• Reforma educației prin intervenții la nivelul problemelor persistente din sistem cu accent pe conectarea învățământului din România la tendințele de evoluție ale economiei și la tendințele de dezvoltare viitoare.
• În timp ce tranziția energetică este iminentă în lumina Pactului Ecologic European și a angajamentelor globale privind reducerea amprentei de carbon a economiei și vieții sociale, România trebuie intensifice demersurile pentru transformarea sectorului energetic pornind de la pilonii fundamentali de politică energetică – securitatea alimentării cu energie, competitivitatea, sustenabilitatea – și respectând trendurile specifice tranziției energetice – Descentralizare, Decarbonare, Digitalizare.
• În materie de mediu și sustenabilitate, domeniu în care România înregistrează majoritatea procedurilor de infringement deschise de către Comisia Europeană, sunt necesare politici de investiții corelate cu imperativele tranziției către o economie verde, cu o amprentă redusă de carbon, și evoluției către neutralitatea climatică, în linie cu angajamentele asumate la nivel european și global.
• În domeniul pieței muncii, România trebuie să adapteze cadrul legislativ prin corelare cu dinamica socială și economică, cu nevoile angajaților și angajatorilor, asigurând o relație echilibrată între cele două părți, și are nevoie de măsuri pentru adaptarea și valorificarea capitalului uman în contextul noilor modele economice bazate pe evoluția tehnologiei.
• Turismul necesită un mix de măsuri care să facă posibilă transformarea impactului advers al pandemiei COVID-19 asupra industriei turismului într-o oportunitate de a valorifica potențialul turistic al României, precum dezvoltarea infrastructurii turistice, actualizarea cadrului legistiav, dezvoltarea conceptului de turism modern, digitalizarea, accesul la finanțare, etc.
• Fundamentul este un stat de drept modern, performant și etic.
Fără a avea pretenția unei analize exhaustive, Priorități pentru România reprezintă o sinteză a problemelor și soluțiilor în scopul generării unui dialog constructiv pe temele relevante pentru evoluția societății și economiei românești, precum și un punct de plecare pentru eforturile de relansare economică și de dezvoltare pe termen mediu și lung.