Banca Națională a României ar putea menține rata dobânzii de politică monetară neschimbată la ședința din 8 iulie, comunicarea putând fi ușor „hawkish” (în favoarea unei politici monetare stricte), având în vedere presiunile inflaționiste vizibile pe termen scurt, reducerile de dobândă fiind acum o posibilitate abia pentru 2026, se arată într-o analiză ING BANK Romania.
Odată cu pachetul fiscal anunțat recent, direcția politicii monetare a devenit mai clară. Cu toate acestea, persistă incertitudini privind impactul final al acestuia asupra inflației. Pe termen scurt, presiunile inflaționiste sunt de așteptat să crească din cauza facturilor mai mari la energie începând cu luna iulie, la care se adaugă majorările de TVA și accize din august.
Per ansamblu, anticipăm că acești factori combinați vor împinge inflația în intervalul 7,5–8,0% în lunile următoare, urmând ca aceasta să se stabilizeze mai aproape de 7,5% până la sfârșitul anului. Un efect de bază dezinflaționist puternic este de așteptat să apară în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce ar trebui să ducă inflația anuală spre intervalul 4,0–4,5%, se mai arată in analiză.
În cele din urmă, aceste majorări de taxe nu vin într-un moment favorabil pentru consumul privat, iar mai mulți factori indică faptul că povara nu va cădea în întregime pe umerii consumatorilor.
În primul rând, dinamica consumului pare să fi atins deja un vârf. Totodată, încrederea consumatorilor s-a deteriorat vizibil de la începutul anului, iar așteptările privind șomajul s-au înrăutățit.
Eliminarea deja anunțată a indexării salariilor și pensiilor publice pentru anul viitor adaugă și mai mult la tendința de economisire precaută care este de așteptat în trimestrele următoare.
Reformele suplimentare care vor fi anunțate în iulie, vizând optimizarea mai largă a sectorului public, adaugă un nou strat de riscuri descendente asupra cererii.
Aceste dinamici ar putea împinge creșterea PIB-ului din acest an chiar mai aproape de stagnare. Dacă economia s-ar menține plată, în termeni secvențiali trimestriali, pentru restul anului, creșterea anuală ar putea scădea la doar 0,3% în 2025, un scenariu care pare acum mai plauzibil decât prognoza anterioară de 0,8%.
Având în vedere această traiectorie, riscul ca economia să alunece într-o recesiune ușoară sau chiar într-o contracție anuală completă nu poate fi exclus în totalitate.
Aceste evoluții vor aduce probabil îngrijorările privind creșterea economică mai sus pe agenda decidenților, iar unele tonuri ușor „dovish” (în favoarea unei politici mai relaxate) în comunicatul de presă care urmează nu ar fi surprinzătoare.
Totuși, pentru moment, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să rămână principala preocupare.
În concluzie, cu excepția cazului în care perspectivele de creștere se deteriorează semnificativ pe termen scurt, considerăm că poziția de politică monetară prudentă actuală va fi menținută cel puțin până în primul trimestru al anului 2026. Aceasta implică menținerea ratei-cheie la 6,50% și o abordare prudentă în gestionarea lichidității.
Din acel moment înainte, în funcție de cum va evolua deficitul de producție (output gap), BNR ar putea chiar să ia în considerare acțiuni preventive pentru a susține creșterea economică, posibil chiar înainte ca presiunile inflaționiste actuale să se disipeze complet datorită efectelor de bază.
