Proiectul bugetului de stat pentru 2026 propune reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, printr-o combinație de creștere a veniturilor fiscale, control strict al cheltuielilor curente și investiții publice record, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanțelor.
În ansamblu, cadrul fiscal pare realist pe hârtie, însă principalele riscuri sunt legate de implementarea măsurilor, absorbția fondurilor europene și evoluția mediului economic extern.
Ipoteze macroeconomice: creștere moderată și inflație ridicată
Autoritățile estimează o creștere economică de 1% în 2026, susținută în principal de investiții și de o contribuție pozitivă a exporturilor nete. În același timp, consumul privat ar urma să rămână modest, pe fondul consolidării fiscale și al inflației încă ridicate.
Totuși, unele date recente sugerează un scenariu mai prudent. Vânzările retail au scăzut cu 3,7% în ianuarie față de luna precedentă și cu 6,5% în termeni anuali, cel mai slab început de an din 2010, semnalând o creștere a prudenței consumatorilor.
În aceste condiții, estimările independente indică o creștere economică mai apropiată de 0,6% din PIB, reflectând impactul mai puternic al consolidării fiscale și o cerere internă mai slabă.
În ceea ce privește inflația, proiectul de buget prevede o rată medie de 6,5% în 2026, însă unele estimări indică valori mai apropiate de 7,6%, mai ales pe fondul creșterii recente a prețurilor la energie și petrol.
Ajustarea fiscală se bazează în principal pe venituri
Strategia de consolidare fiscală pentru 2026 este centrată în mare parte pe majorarea veniturilor bugetare, printr-un pachet amplu de măsuri fiscale adoptate sau anunțate în 2025.
Printre cele mai importante măsuri se numără:
• creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%
• majorarea accizelor pentru combustibili, tutun, alcool și băuturi cu zahăr
• creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
• reformarea impozitării proprietăților
• extinderea contribuțiilor la sănătate pentru anumite venituri și pensii
• restrângerea regimului fiscal pentru microîntreprinderi.
Ca urmare, veniturile bugetare sunt estimate să urce la aproximativ 36% din PIB în 2026, față de 34,7% în 2025.
Totuși, eficiența colectării fiscale rămâne o provocare majoră, România având în mod tradițional un nivel redus de colectare a taxelor.
Investiții publice record în 2026
Pe partea de cheltuieli, autoritățile intenționează să mențină sub control cheltuielile curente, prin înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor la nivelul finalului anului 2025.
În schimb, accentul este pus pe investiții publice, care ar urma să atingă aproximativ 8% din PIB, echivalentul a circa 164 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din istorie.
O mare parte a acestor investiții va fi finanțată prin fonduri europene și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), 2026 fiind ultimul an major de implementare pentru multe dintre proiectele finanțate prin acest program.
Consolidare fiscală graduală până în 2029
Pe termen mediu, autoritățile estimează o reducere treptată a deficitului bugetar:
• 6,2% din PIB în 2026
• aproximativ 3,2% din PIB în 2029
Această traiectorie reflectă intenția de a evita o ajustare fiscală bruscă, care ar putea afecta creșterea economică.
În același timp, datoria publică este prognozată să crească de la aproximativ 61,8% din PIB în 2026 la 63,9% din PIB în 2029, nivel încă gestionabil în context european, dar care reduce marja de manevră fiscală.
Principalele riscuri pentru buget
Succesul strategiei fiscale depinde de mai mulți factori cheie:
• disciplina politică necesară pentru menținerea consolidării fiscale
• capacitatea administrației de a crește colectarea veniturilor
• evoluția economiei europene
• absorbția fondurilor europene
• evoluția prețurilor la energie.
Un an decisiv pentru stabilitatea fiscală
Bugetul pentru 2026 reprezintă un moment important în procesul de corectare a dezechilibrelor fiscale ale României. Strategia guvernului combină majorări de taxe, controlul cheltuielilor și un program ambițios de investiții finanțate din fonduri europene.
Deși cifrele par credibile la nivel teoretic, implementarea măsurilor și capacitatea administrativă vor fi decisive pentru atingerea obiectivelor fiscale și pentru menținerea creșterii economice pe termen mediu.
