Este clar că exportatorii europeni de produse alimentare și băuturi își reconsideră strategia față de piața americană, în condițiile în care tarifele comerciale și slăbirea dolarului afectează profitabilitatea. Tot mai multe companii consideră acum mai logică producția locală în America de Nord, pentru a reduce impactul tarifelor. Valoarea tranzacțiilor de tip fuziuni și achiziții (M&A) din acest an se ridică deja la aproximativ 25 miliarde de dolari, iar specialiștii estimează că urmează și altele.
La începutul anului, Ferrero a fost de acord să cumpere gigantul cerealelor WK Kellogg, într-o tranzacție evaluată la 3,1 miliarde de dolari.
2025 – un an record pentru fuziunile transatlantice din industria alimentară
Anul 2025 a fost unul al extremelor în ceea ce privește fuziunile și achizițiile (M&A) din industria alimentară și a băuturilor dintre SUA și Europa — iar tendința nu s-a încheiat. Activitatea de tranzacționare a scăzut puternic în prima jumătate a anului, pe fondul tarifelor care au făcut companiile mai prudente și au crescut costurile și durata negocierilor.
A urmat însă o vară spectaculoasă, marcată de tranzacții de miliarde de euro în segmente precum cereale (Ferrero – WK Kellogg), produse din cartofi (Simplot – Clarebout) și băuturi. Tranzacția dintre Keurig Dr Pepper și JDE Peet’s a împins valoarea totală a fuziunilor transatlantice din 2025 la aproape 25 miliarde euro, un nivel record.
Deși numărul tranzacțiilor nu este excepțional, sentimentul pieței s-a îmbunătățit semnificativ. Ultimele luni ale anului ar putea aduce noi mutări majore, cum ar fi posibila vânzare a diviziei globale de apă a Nestlé sau a businessului DSM-Firmenich din nutriție și sănătate animală.
M&A – instrument strategic pentru a gestiona riscurile geopolitice
Considerentele geopolitice devin tot mai importante în strategia corporativă a companiilor alimentare. Pe lângă gestionarea riscurilor, fuziunile și achizițiile sunt tot mai des folosite ca instrument de adaptare, ajutând companiile să reducă impactul tarifelor, să își consolideze lanțurile de aprovizionare și să beneficieze de medii de reglementare mai favorabile.
Un sondaj realizat de KPMG arată că aproximativ o treime dintre companiile americane și fondurile de private equity și-au schimbat tipul de afaceri sau țările vizate pentru investiții din cauza tarifelor.
Alți factori care stimulează interesul companiilor europene pentru SUA
SUA reprezintă o piață-cheie pentru multe companii europene din sectorul alimentar și al băuturilor, datorită dimensiunii și puterii de cumpărare ridicate. Tarifele nu sunt singurul catalizator al valului de M&A – și contextul macroeconomic sprijină această tendință.
Perspectivele economiei americane rămân mai solide decât cele din zona euro, în pofida dificultăților generate de tarife. Sunt anticipate mai multe reduceri de dobândă în SUA în 2025 și 2026, ceea ce ar putea stimula activitatea de M&A.
În plus, slăbiciunea dolarului a crescut atractivitatea activelor americane pentru investitorii europeni. Alte factori favorabili includ impozitele corporative reduse și reglementările antitrust mai permisive, mai ales în cazul tranzacțiilor de dimensiuni mari.
Domeniile de interes pentru companiile europene în SUA
Piața americană este deja foarte consolidată, astfel încât doar câteva companii europene pot achiziționa active mari. Majoritatea preferă fie să cumpere jucători mai mici deja existenți, fie să deschidă unități de producție locale. Achiziția unor active existente are avantajul de a evita dificultățile de recrutare într-o piață americană a muncii tot mai restrictivă, afectată de politici de imigrație stricte.
Două zone sunt de interes major pentru investitorii europeni:
• Produse populare precum berea, vinul, ciocolata, cafeaua sau produsele din cartofi, unde tarifele și aprecierea euroului au redus competitivitatea exporturilor europene. Companiile caută astfel să cumpere capacități locale de producție pentru a rămâne competitive.
• Produsele marca proprie (private label), tot mai populare în SUA pe fondul creșterii prețurilor alimentelor. Europenii au o experiență mai mare în acest segment și pot furniza produse pentru retaileri precum Walmart, Target sau Aldi, care își extinde rapid rețeaua americană.
Privirea spre Mexic – o alternativă strategică
În industria alimentară, producția are sens economic atunci când este aproape de materia primă sau de consumator. Totuși, pentru produsele scutite de taxe vamale în cadrul USMCA, Mexicul reprezintă o alternativă atractivă pentru piața nord-americană.
UE a consolidat relațiile comerciale cu Mexicul printr-un acord modernizat de liber schimb, care oferă stabilitate și stimulează investițiile reciproce. Mexicul dispune de o piață internă în creștere și costuri de producție cu circa 50% mai mici decât în SUA sau Canada, atrăgând investiții din partea unor companii ca Nestlé, Heineken și AB InBev. În 2025, Nestlé a confirmat o investiție de 1 miliard de euro în Mexic, pe următorii trei ani.
Interesul companiilor americane pentru Europa
În timp ce firmele europene analizează oportunități în SUA, companiile americane își extind activ prezența în Europa. Tranzacțiile dintre Simplot și Clarebout sau Keurig Dr Pepper și JDE Peet’s arată că jucătorii americani pot cumpăra unii dintre cei mai mari producători europeni atunci când există un interes strategic.
Fondurile americane de private equity rămân, de asemenea, foarte active, cu investiții în ED&F Man (mărfuri agricole), Flora Foods, Refresco (băuturi), Europe Snacks (gustări sărate) sau Malteries Soufflet (malț).
Astfel, atunci când mari companii europene decid să vândă divizii sau întreaga afacere, investitorii americani – strategici sau financiari – sunt printre primii interesați. Piața europeană, fragmentată, oferă oportunități pentru consolidare, mai ales în domenii precum producția de înghețată sau tranzacțiile cu mărfuri agricole.
M&A, parte a noului val de „autonomie strategică”
Sectorul alimentar este tot mai des privit ca sector strategic de ambele părți ale Atlanticului. Atât UE, cât și SUA încearcă să-și întărească reziliența producției interne, limitând totodată achizițiile venite din afara blocului occidental.
Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, fluxurile de investiții tind să se mute către țările considerate „prietenoase”, iar procesul de filtrare a cumpărătorilor acceptabili devine tot mai strict.
