După un an 2024 anevoios, economia României este pe cale să se accelereze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export.
Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul, se arată in analiza de primăvară a Comisiei Europene.
Se preconizează că acest lucru va avea ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4 % în 2025, care va consolida și mai mult, ajungând la 2,2 % în 2026. Inflația este proiectată să se reducă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul este proiectat să scadă marginal. Deficitul public a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se estimează că acesta va scădea modest la 8,6 % din PIB în 2025 și la 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024.
Accelerare modestă a creșterii economice pe fondul unui grad ridicat de incertitudine
Sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru redresarea formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică.
Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor de către SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se estimează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, deoarece încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Pe ansamblu, se anticipează că dinamica PIB real se va accelera doar modest, până la 1,4% în 2025, nivel inferior celui potențial.
În 2026, scăderea inflației și relaxarea politicii monetare vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, exporturile vor crește în continuare, dar contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă. În ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB real, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și de 7 % din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă, iar cererea externă este afectată într-o măsură mai mare decât se estimase.
Creșteri salariale moderate pe parcursul orizontului de prognoză
Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat și creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Rata șomajului va scădea în continuare, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză. În decembrie 2024 a fost adoptată o înghețare a salariilor din sectorul public, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va limita probabil noi creșteri mari ale salariilor din sectorul privat.
Procesul de dezinflație va rămâne anevoios
După o scădere semnificativă a inflației la 5,8 % în medie în 2024, este probabil ca dezinflația să continue, dar numai într-un ritm lent în 2025. Inflația totală exclusiv produse energetice și alimente, în special servicii, rămâne rigidă și eliminarea prevăzută a plafonului prețurilor energiei electrice pentru gospodării va determina creșterea prețurilor interne ale energiei. În schimb, evoluția prețurilor produselor agroalimentare și a prețurilor internaționale la energie poate contribui la scăderea inflației. În ansamblu, rata medie a inflației IAPC va scădea marginal până la aproximativ 5 % în 2025 și va urma o tendință descendentă mai pronunțată, situându-se sub 4 % în 2026.
Deficitul public va scădea treptat în 2025 și 2026
Deficitul public al României a ajuns la 9,3 % din PIB în 2024, fiind alimentat de creșterile mari ale salariilor din sectorul public, ale plăților de dobânzi și ale pensiilor.
La sfârșitul anului 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare bugetară în valoare de aproximativ 2 % din PIB. Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public, precum și măsuri privind veniturile în valoare de 0,3 % din PIB. Prin urmare, deficitul va scădea la 8,6 % din PIB în 2025 și, în condițiile menținerii politicilor actuale, la 8,4 % în 2026.
Această previziune nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate în MTFSP al României, care, dacă sunt concepute în mod corespunzător și puse în aplicare în timp util, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, într-o mai mare măsură, în 2026. Se estimează că datoria publică va crește de la 48,9 % din PIB în 2023 la aproximativ 63 % din PIB în 2026, în principal ca urmare a deficitelor publice ridicate și a unei creșteri preconizate a plăților de dobânzi.
