Forma juridică pe care o alegi ca antreprenor este foarte importantă atunci când desfășori activitatea. În funcție de ea plătești taxele și impozitele. Cosmin Dumitrașcu, antreprenor, expert contabil și fondator ABS Group România, a realizat un top al celor mai frecvente greșeli pe care le întâlnește în practică.
„Greșelile nu sunt făcute neapărat rău intenționat, ci din lipsă de documentare sau se merge pe premisa că «merge și așa». Fiscul s-a digitalizat, are acces la date aproape în timp real, așa că orice greșeală se poate transforma în costuri și stres”
— Cosmin Dumitrașcu, ABS Group România
Cele 7 greșeli critice ale antreprenorilor
Alegerea greșită a formei juridice și necunoașterea TVA-ului
Mulți antreprenori nu știu dacă ar trebui să înființeze un SRL sau un PFA și aleg la întâmplare, fără a consulta un expert contabil sau consultant fiscal. Consecința? Află ulterior, cu stupoare, că au ales greșit și vor avea de plată mult mai mult decât anticipau.
La aceasta se adaugă necunoașterea mecanismului TVA: când devine obligatorie înregistrarea, care este plafonul, și – mai ales – faptul că, de la modificările recente, trebuie să te înregistrezi ca plătitor de TVA la data atingerii sau depășirii plafonului.
✦ RECOMANDARE
Înainte de a deschide orice formă juridică, solicită o analiză fiscală comparativă. Compară TVA la încasare vs. TVA la facturare în funcție de specificul activității.
„Banii firmei sunt banii mei” – gândirea distorsionată
Mulți antreprenori confundă patrimoniul firmei cu buzunarul propriu: efectuează plăți din contul firmei pentru cheltuieli personale, fac retrageri de numerar nejustificate sau emit facturi fictive ori supraevaluate pentru servicii inexistente.
⚠ RISCURI
Reclasificare fiscală cu impozit de 16% plus dobânzi și penalități la un eventual control ANAF. Riscul a crescut semnificativ de la implementarea SAF-T.
Ignorarea obligațiilor fiscale – „Firma nu are venituri, deci n-am ce declara”
Un mit periculos: chiar și o companie fără activitate are obligații legale. Dacă nu a fost întreprinsă nicio activitate de la înființare, trebuie depusă declarația de inactivitate și declarații pe zero. Dacă a existat activitate, există obligația întocmirii contabilității, depunerea situațiilor financiare anuale și a declarațiilor trimestriale sau lunare.
💡 SFAT PRACTIC
„Dacă nu mai faci nimic cu o firmă, măcar suspend-o. Nu mai achiți nici servicii contabile, iar singurele obligații către ANAF rămân situațiile financiare anuale de depus” — Cosmin Dumitrașcu
Nu știu ce pot deduce pe firmă – cheltuieli din buzunarul propriu
Codul Fiscal oferă și deduceri, nu doar taxe. Multe cheltuieli legate de scopul activității economice pot fi decontate prin firmă sau PFA. Antreprenorii care nu cunosc aceste posibilități ajung să plătească din bani proprii facturi care puteau fi trecute pe firmă, ceea ce pe termen lung generează un cost fiscal semnificativ.
📋 EXEMPLE DE BENEFICII DEDUCTIBILE
În loc să crești salariul în bani (taxe peste 40%), poți utiliza: abonament medical, tichete de masă, abonamente sportive, cursuri de formare profesională, cheltuieli cu vehiculele, parte din chirie, educație timpurie.
Decapitalizarea firmei prin distribuirea haotică de dividende
Dividendele rămân cel mai la îndemână mod de a retrage bani dintr-o firmă, chiar și cu impozitarea mărită la 16% din 2026. Dar distribuirea lor fără o analiză prealabilă poate duce la decapitalizarea companiei – un risc major în contextul reglementărilor privind activul net contabil.
⚠ ATENȚIE
Înainte de a distribui sume mari de bani sub formă de dividende, este esențială o analiză amănunțită a activului net contabil pentru a evita riscul de decapitalizare.
Ignorarea legislației muncii
Angajarea unui om, modificările salariale, funcțiile, programul de lucru, orele suplimentare sau de noapte – toate trebuie declarate și actualizate în termen, în concordanță cu Legea 53/2003, Codul Muncii.
Nerespectarea acestor prevederi poate atrage amenzi considerabile din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă, dar și litigii costisitoare cu angajații.
Lipsa contractelor clare cu clienții și furnizorii
Înțelegerea verbală este, de multe ori, poate cel mai scump „acord de afaceri” din România. Fără un contract scris, clar și asumat, orice dispută poate deveni un calvar juridic: nu se pot dovedi detaliile agreate, termenele de plată stabilite, prestarea sau livrarea întârziată a unui produs, și nici cine suportă pagubele.
💡 DE REȚINUT
O înțelegere contractuală bine delimitată nu înseamnă neîncredere în partener, ci că amândoi știți exact ce ați agreat și nu există loc de interpretări diferite.
Cele 7 greșeli identificate de Cosmin Dumitrașcu nu sunt excepții, ci situații recurente în mediul antreprenorial românesc. Digitalizarea ANAF și implementarea SAF-T au redus semnificativ marja de eroare, transformând fiecare neglijență într-un risc financiar concret.
Recomandarea principală: înainte de orice decizie fiscală sau juridică, consultă un expert contabil sau consultant fiscal. Costul unei consultanțe preventive este incomparabil mai mic decât cel al unei amenzi ANAF sau al unui litigiu comercial.
⚠ NOTĂ IMPORTANTĂ
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Pentru situații specifice, recomandăm consultarea unui expert contabil autorizat sau a unui consultant fiscal.
