Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o creștere semnificativă în luna mai 2025, reflectând o ameliorare a sentimentului economic după clarificarea situației politice
Clima economică din România arată semne de îmbunătățire, conform celui mai recent sondaj realizat de Asociația CFA România. Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut cu 11,5 puncte în luna mai, ajungând la 44,9 puncte, cea mai puternică creștere înregistrată în ultimele luni.
Anticipațiile se îmbunătățesc substanțial
Creșterea indicatorului s-a datorat în principal componentei de anticipații, care s-a majorat cu 15,2 puncte, în timp ce condițiile curente au înregistrat o îmbunătățire mai modestă de 4,3 puncte. Această evoluție sugerează că analiștii financiari sunt mai optimiști privind viitorul economic al țării decât cu privire la situația actuală.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, explică ameliorarea încrederii prin dispariția riscului politic major. „Cum riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a dispărut, indicatorul de încredere a crescut puternic în luna mai”, a declarat acesta.
Inflația și cursul de schimb rămân surse de îngrijorare
Totuși, perspectivele economice nu sunt lipsite de provocări. Rata anticipată a inflației pentru iunie 2026 a crescut la 4,87%, depășind valorile înregistrate în luna martie. Această cifră indică presiuni inflationiste persistente în economia românească.
Pe piața valutară, aproximativ 70% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Cursul EUR/RON este așteptat să ajungă la 5,1046 lei pentru un euro în următoarele șase luni și la 5,1723 lei pentru un euro în următorul an.
Deficitul bugetar, principala sursă de risc
Deși îmbunătățirea climatului politic a redus anumite incertitudini, problema deficitului bugetar rămâne acută. Participanții la sondaj estimează că deficitul bugetului de stat va atinge 7,7% din PIB în 2025, o cifră care, deși în ușoară scădere față de anticipațiile anterioare, rămâne la nivele îngrijorătoare.
„Riscul economiei românești rămâne ridicat și este cauzat în special de deficitul bugetar nesustenabil”, avertizează Codirlașu. Acesta menționează că, în contextul incertitudinii fiscale, economia este anticipată să crească modest, nefiind exclus nici un scenariu de recesiune pentru anul în curs.
Creștere economică modestă în 2025
Anticipațiile de creștere economică pentru 2025 s-au îmbunătățit ușor, ajungând la o medie de 1,0%, însă rămân la nivele foarte scăzute. Există chiar opinii în rândul analiștilor care nu exclud o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică este anticipată să se majoreze la 59% din PIB în următoarele 12 luni, ceea ce va pune presiune suplimentară pe finanțele publice și pe capacitatea de finanțare a statului.
Piața imobiliară sub presiune
Sectorul imobiliar rezidențial se confruntă cu perspective nefavorabile. Aproximativ 60% dintre participanți anticipează o stagnare a prețurilor proprietăților în orașe în următoarele 12 luni, în timp ce 25% se așteaptă la o scădere. De asemenea, 60% consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate.
Riscul de retrogradare a ratingului se menține
O întrebare suplimentară din sondaj s-a referit la posibilitatea retrogradării României în categoria de rating nerecomandată investițiilor. Rezultatele arată că 74% dintre participanți anticipează menținerea țării în categoria recomandată investițiilor în următoarele 12 luni, în timp ce 26% se așteaptă la o retrogradare.
Datele statistice indică că atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni, riscul fiind mai ridicat pentru ratingurile mai slabe.
Concluzii
Deși eliminarea riscului politic major a îmbunătățit sentimentul economic, România se confruntă în continuare cu provocări semnificative. Deficitul bugetar nesustenabil, perspectivele slabe de creștere și presiunile inflationiste rămân principalele surse de risc pentru economia națională. Succesul în gestionarea acestor provocări va determina dacă îmbunătățirea încrederii din mai va fi sustenabilă pe termen lung.
