Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Banca Națională a României, susține că anul 2026 marchează o etapă-cheie în tranziția structurală a economiei românești, într-un context dominat de consolidare fiscală, investiții publice masive și realități geopolitice care schimbă paradigma bugetară.
Mesajul central: România trebuie să migreze de la un model de creștere bazat pe stimularea consumului prin impulsuri fiscale, la unul axat pe productivitate, investiții și competitivitate externă.
De la stimularea cererii la reconfigurarea ofertei
Potrivit oficialului BNR, obiectivul actual al politicilor economice nu mai este susținerea cererii agregate „în orice condiții”, deoarece acest tip de abordare ar alimenta inflația și ar amplifica dezechilibrul contului curent. Accentul se mută pe consolidare fiscală, reducerea efectului de crowding-out și susținerea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată.
Absorbția suplimentară de fonduri europene, estimată la aproape 2% din PIB în acest an, ar putea contribui cu peste 1 punct procentual la creșterea economică, compensând parțial declinul consumului pe termen scurt. Investițiile finanțate prin PNRR și reformele legate de aderarea la OCDE sunt văzute drept motoare pentru creșterea productivității totale a factorilor (TFP), nu doar pentru o expansiune cantitativă a PIB.
Consolidarea fiscală și prima de risc suveran
Leonardo Badea atrage atenția că lipsa unui plan coerent de revenire la finanțe publice sustenabile a menținut curba randamentelor la niveluri ridicate, descurajând investițiile pe termen lung. O traiectorie fiscală multianuală credibilă ar trebui să reducă gradual prima de risc suveran și costul mediu ponderat al capitalului pentru economie.
Reducerea costurilor de finanțare în a doua parte a anului 2025 reprezintă un pas important, însă investițiile private rămân prudente în contextul incertitudinilor fiscale. Odată cu ancorarea așteptărilor și avansul procesului de aderare la OCDE, este posibilă apariția unei cereri amânate (pent-up demand) în a doua jumătate a anului.
SAFE: 16,7 miliarde euro pentru România, cu impact bugetar atenuat
Un element central al noii realități este creșterea cheltuielilor de apărare la minimum 2,5% din PIB, nivel devenit structural în contextul geopolitic actual. În acest cadru, programul european SAFE (Security Action for Europe) oferă României o alocare de 16,68 miliarde euro pentru perioada 2026–2030, a doua ca mărime după Polonia.
Finanțarea este acordată sub formă de împrumuturi pe termen lung, cu maturitate de 30 de ani și rambursare începând din 2035, la costuri semnificativ mai reduse decât cele ale statului român pe piață. Din total, 4,2 miliarde euro sunt alocate infrastructurii, iar 12,4 miliarde euro pentru înzestrare militară.
Dincolo de impactul direct asupra deficitului, Badea subliniază efectele de runda a doua: multiplicator investițional, substituirea importurilor, externalități tehnologice și integrarea în lanțurile valorice europene.
Sistem bancar solid și rolul investițiilor private
Deși economia a încetinit în trimestrele anterioare, calitatea activelor bancare nu s-a deteriorat semnificativ. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat și lichid, peste media europeană, ceea ce oferă un suport esențial pentru reluarea graduală a creditării investiționale.
Succesul consolidării fiscale depinde însă de percepția asupra echității ajustării bugetare. Creșterile de taxe în mediul privat, fără reforme credibile în sectorul public, pot submina încrederea și pot genera economisire defensivă.
Recalibrarea modelului economic
În concluzie, recalibrarea modelului de creștere al României presupune disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene, reforme structurale în guvernanța companiilor de stat și investiții în capitalul uman.
În viziunea BNR, doar printr-o tranziție de la creșterea extensivă, bazată pe consum și resurse, la o creștere intensivă, bazată pe productivitate și exporturi competitive, România poate reveni pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung, în noul context macroeconomic și geo-strategic.
