Datele „flash” privind evoluția PIB-ului României indică o deteriorare vizibilă a economiei la finalul anului 2025, mult sub așteptările analiștilor de la ING Bank. Creșterea economică pentru întregul an 2025 s-a situat la doar 0,6%, iar pe fondul efectului statistic negativ de report („negative carry-over”), estimarea pentru 2026 a fost revizuită semnificativ în jos, de la 1,4% la 0,6%.
Economia României a încheiat 2025 în contracție severă
În trimestrul al patrulea din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, marcând cea mai puternică contracție trimestrială din 2012, dacă excludem perioada pandemiei. În plus, revizuirile statistice au înrăutățit seria datelor, inclusiv pentru primul trimestru din 2025, unde creșterea inițial estimată la +0,1% a fost corectată la -0,6%.
Mai mult, noile revizuiri arată că România a intrat tehnic în recesiune și în prima parte a anului 2024, confirmând fragilitatea revenirii economice.
Consumul privat, principalul factor negativ pentru PIB
Deși detaliile complete vor fi publicate ulterior, este foarte probabil ca principalul factor al încetinirii economice să fi fost consumul privat, afectat de erodarea veniturilor reale și de climatul economic incert. De asemenea, investițiile private par să fi slăbit, contribuind la dinamica negativă.
Pe de altă parte, investițiile publice – susținute în special prin fonduri europene – au avut probabil o contribuție pozitivă, limitând amplitudinea contracției.
Prognoza pentru 2026: creștere de doar 0,6%, cu riscuri în jos
În aceste condiții, estimarea anterioară de 1,4% pentru creșterea PIB-ului României în 2026 devine prea optimistă. Având în vedere baza slabă din trimestrul al patrulea 2025 și efectul statistic negativ transferat în noul an, economia va avea nevoie de o redresare consistentă doar pentru a rămâne în teritoriu pozitiv.
Prin urmare, prognoza pentru 2026 este revizuită la 0,6%, cu mențiunea că există riscuri suplimentare în sens descendent, în funcție de datele detaliate care vor fi publicate în luna martie.
Fondurile europene și investițiile publice – motorul potențial al redresării
Anul 2026 ar putea deveni un an record în ceea ce privește intrările de fonduri europene, ceea ce ar susține investițiile publice și ar contribui la creșterea capacității productive a economiei românești. Totuși, consumul este probabil să rămână moderat, în condițiile în care salariile reale ar putea continua să fie afectate de presiunile inflaționiste, cel puțin în prima parte a anului.
Vârful ciclului investițional și eventualele măsuri de stimul fiscal discutate în prezent ar putea susține activitatea economică în a doua parte a anului 2026, însă impactul semnificativ s-ar putea vedea mai ales în 2027.
Implicații pentru inflație și dobânzi: presiuni pentru relaxare monetară
Evoluția sub așteptări a PIB-ului introduce riscuri clare în sens descendent pentru inflație și ar putea încuraja Banca Națională a României să accelereze ciclul de relaxare monetară.
În prezent, este anticipată prima reducere de dobândă în mai 2026, cu un total de aproximativ 100 puncte de bază de relaxare pe parcursul anului. Totodată, încetinirea economică accentuată poate pune presiune asupra guvernului pentru a tempra ritmul consolidării fiscale, având în vedere amplitudinea decelerării economice.
Concluzie
Evoluția PIB-ului României confirmă o perioadă de vulnerabilitate economică, cu o creștere anemică în 2025 și perspective prudente pentru 2026. Investitorii trebuie să urmărească atent dinamica consumului, investițiile publice și deciziile de politică monetară, într-un context în care echilibrul dintre creștere, inflație și stabilitate fiscală devine tot mai delicat.
