Perspectivele economice ale României s-au îmbunătățit față de începutul anului, însă economia rămâne marcată de dezechilibre macroeconomice semnificative. În acest context, absorbția eficientă, în ultimul segment, a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) va fi esențială în lunile următoare. Creșterea investițiilor susținută de aceste fonduri ar putea compensa, cel puțin parțial, încetinirea consumului intern.
România încheie anul 2025 cu o guvernare de coaliție încă funcțională și cu o societate civilă care continuă să susțină reformele. Totuși, presiunile asupra autorităților fiscale și monetare pentru menținerea creșterii economice rămân ridicate, iar contextul politic și social pentru 2026 este mai greu de anticipat.
Creșterea economică: pe o traiectorie de redresare, dar sub potențial
După un avans modest de 0,9% în 2024, estimările indică o accelerare a creșterii PIB la 1,1% în 2025 și 1,4% în 2026. Prima jumătate a anului 2025 a fost caracterizată de o cvasi-stagnare, însă investițiile au accelerat puternic în trimestrul al treilea, înregistrând cel mai rapid ritm din 2023, în timp ce consumul privat a stagnat aproape complet – o evoluție rar întâlnită în economia românească.
Datele preliminare sugerează că slăbiciunea consumului a continuat și în trimestrul al patrulea, în timp ce dinamica investițiilor s-a menținut. Această configurație este așteptată să persiste și în prima parte a lui 2026.
Din perspectiva ofertei, sectorul construcțiilor s-a detașat ca principal motor de creștere, urmat de sectorul IT&C și de piața imobiliară. Agricultura a avut, de asemenea, un an favorabil, cu un trimestru al treilea foarte bun, iar industria a recuperat parțial din pierderile anterioare.
Privind înainte, o revenire mai robustă, apropiată de potențialul de circa 3% al economiei, pare puțin probabilă în 2026. Consumul privat va rămâne sub presiune în prima jumătate a anului, pe fondul salariilor reale negative și al unei politici fiscale restrictive, urmând să se redreseze gradual în a doua parte a anului, pe măsură ce inflația se temperează și încrederea se reface.
Politica fiscală: semne clare de îmbunătățire
După doi ani în care țintele bugetare au fost ratate semnificativ, deficitul bugetar din 2025 este estimat să rămână ridicat, dar în limita de 8,4% din PIB, conform acordului cu Comisia Europeană. Execuția bugetară din luna octombrie a indicat o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, deschizând chiar posibilitatea unei performanțe ușor mai bune decât ținta stabilită.
Creșterea veniturilor bugetare, raportată la PIB, a depășit ritmul de majorare a cheltuielilor, iar structura execuției arată avansuri la nivelul impozitelor pe venit, proprietate și contribuții sociale, concomitent cu scăderi ale cheltuielilor cu subvențiile, personalul și bunurile și serviciile.
În ceea ce privește fondurile europene, o a patra tranșă de aproximativ 2,6 miliarde euro este în pregătire, iar anul 2026 ar putea marca un nivel istoric al intrărilor de fonduri UE, pe măsură ce RRF intră în ultimul an de implementare și absorbția fondurilor de coeziune se accelerează. Estimările privind deficitul bugetar rămân la 8,3% din PIB pentru 2025 și 6,4% pentru 2026.
Balanța externă: ajustări lente, dar vizibile
În 2025, deficitul comercial a rămas principalul factor de presiune asupra balanței de plăți, însă ponderea sa în PIB a început să se reducă, pe fondul încetinirii consumului. Exporturile au crescut cu 4,3% în primele zece luni ale anului, comparativ cu o contracție de 1,2% în perioada similară din 2024, în timp ce importurile au avansat într-un ritm mai moderat.
Excedentul balanței serviciilor a crescut cu 5,7% în 2025, susținut de transporturi, telecomunicații și IT, compensând parțial deficitul tot mai mare din turism. În ansamblu, deficitul de cont curent este estimat să se reducă la 7,8% din PIB în 2025 și la 7,2% în 2026.
Pe termen mai lung, consolidarea cooperării industriale la nivel european, în special în energie, agricultură, materii prime și industrie prelucrătoare, ar putea contribui la reducerea dezechilibrelor structurale ale economiei românești.
Inflația și politica monetară: reduceri de dobândă așteptate în 2026
Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară neschimbată din august 2024, într-un context marcat de deficit fiscal ridicat, inflație persistentă și episoade de volatilitate pe piețele financiare. Creșterile de TVA și accize din 2025, alături de liberalizarea prețurilor la energie, au amânat orice relaxare monetară.
Estimările indică o inflație de 9,8% la finalul lui 2025, cu o medie anuală de 7,3%, urmând ca aceasta să coboare la 4,5% la finalul lui 2026. Scenariul de bază presupune o primă reducere a dobânzii în mai 2026, cu un total de 100 puncte de bază tăiate pe parcursul anului.
Cererea internă slabă, temperarea salariilor și scăderea preconizată a prețurilor la energie și materii prime ar trebui să domine tabloul inflaționist în perioada următoare, reducând riscul unor efecte de runda a doua.
Leul și lichiditatea: stabilitate gestionată atent
Banca centrală este așteptată să mențină un control ferm asupra cursului de schimb, cu o depreciere graduală a leului către nivelul de 5,15 lei/euro până la finalul lui 2026. Deși intrările consistente de fonduri europene ar putea genera presiuni de apreciere, dezechilibrele gemene – bugetar și de cont curent – vor continua să exercite presiuni structurale asupra monedei naționale.
Per ansamblu, perspectiva României s-a îmbunătățit, însă sustenabilitatea acestei traiectorii depinde de disciplina fiscală, absorbția eficientă a fondurilor europene și stabilitatea politică într-un an electoral complicat.
